Mihai Eminescu Dorinta

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.53

nivel: Facultate

Poezia eminesciana pastreaza teme si motive populare, folclorul fiind in creatia sa unul dintre cele mai importante surse de inspiratie. Temele predilecte ale poeziei eminesciene sunt:natura;dragostea;istoria nationala.Poezia "Dorinta" apare in numarul din 1 septembrie 1876 al "Convorbirilor literare", revista aflata sub conducerea criticului literar Titu Maiorescu. In aceasta poezie, eul liric as[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihai Eminescu Dorinta

Poezia eminesciana pastreaza teme si motive populare, folclorul fiind in creatia sa unul dintre cele mai importante surse de inspiratie. Temele predilecte ale poeziei eminesciene sunt:natura;dragostea;istoria nationala.Poezia "Dorinta" apare in numarul din 1 septembrie 1876 al "Convorbirilor literare", revista aflata sub conducerea criticului literar Titu Maiorescu. In aceasta poezie, eul liric aspira spre o iubire implinita, proiectand pe fundalul unei naturi feerice o poveste de dragoste ideala. Aici, dragostea nu este o realitate, ci o aspiratie spre implinire prin iubire, un vis, o dorinta.

Structura poeziei
Aceasta poezie este alcatuita din 6 strofe, constituind tablouri, dintre care fiecare fixeaza o secventa a unei idile imaginare.Titlul: cuvantul "dorinta" sugereaza o atmosfera trista, dar, totusi, dominata de speranta, de implinire. Dorinta eului liric de a se intalni cu iubita ramine doar o dorinta, un vis.

Prima strofa debuteaza cu o chemare, cu o adresare directa a eului liric iubitei, pe care o cheama in mijlocul naturii,"ademenind-o" cu o imagine a unei naturi feerice. Intensitatea chemarii este evidentiata de verbul "vino" la modul imperativ
- cadrul unde ar urma sa aiba loc intalnirea dintre cei doi indragostiti il constituie NATURA ( codrul ca simbol al permanentei vegetale, sugereaza eternitatea iubirii ), ca si in majoritatea poeziilor eminesciene.

"Vino'n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund."
-inversiunea din ultimele doua versuri are rolul de a scoate in evidenta, de a pune accent pe linistea, armonia sugerata de aceasta imagine

Cea de-a doua strofa ne prezinta o imagine a asteptarii. Eul liric isi asteapta iubita in mijlocul naturii, anticipand deja fapte si gesturi incarcate de erotism. Verbele la modul conjunctiv sugereaza posibilitatea implinirii aspiratiei; faptul ca sunt verbe de miscare, releva intensitatea sentimentelor.

"Si in bratele-mi intinse
Sa alergi, pe piept sa-mi cazi,
Sa-ti desprind din crestet valul,
Sa-l ridic de pe obraz."

Ultimele doua versuri sugereaza o atmosfera de mister, si, totodata, dorinta eului liric de a dezvalui acest mister, de a ridica valul care acopera fata iubitei ... .In strofa a treia, verbele la viitor sugereaza faptul ca anticiparea din strofele anterioare s-a accentuat, a devenit si mai puternica.

"Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei
Iar in par infiorate
Or sa-ti cada flori de tei."

In cea de-a patra strofa a poeziei se continua jocul imaginar al gesturilor de tandrete:
"Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat incet s-o culci,
Lasand prada gurii mele
Ale tale buze dulci ..."

In ultimele doua strofe visul va pecetlui fericirea suprema, cantecul sufletului fiind murmurat de izvoare si de freamatul lin al vantului. atmosfera de intensa reverie se realizeaza prin personificarea izvoarelor care canta si a vantului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.