Mihai Eminescu - Nasterea, iubirea si moartea

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.92

nivel: Gimnaziu

Ca orice "opera de capatai", "Scrisoarea I" reuneste in randurile sale minunate, esentiale motive eminesciene: cosmogonia prezentata intr-un mod ce impleteste filosofia schopenhaueriana, mitologia romaneasca si unele idei apartinand culturii hinduse; inteleptul capabil sa descifreze misterele universului si cel al creatorului.

Structura ciclica a poemului ce debuteaza si se incheie[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihai Eminescu - Nasterea, iubirea si moartea

Ca orice "opera de capatai", "Scrisoarea I" reuneste in randurile sale minunate, esentiale motive eminesciene: cosmogonia prezentata intr-un mod ce impleteste filosofia schopenhaueriana, mitologia romaneasca si unele idei apartinand culturii hinduse; inteleptul capabil sa descifreze misterele universului si cel al creatorului.

Structura ciclica a poemului ce debuteaza si se incheie cu imaginea lunii care lumineaza oamenii, indiferent de stare sociala, credinta, culoare, sex sau etnie, are , impreuna cu folosirea persoanei a doua : " le dai", rolul de a sublinia faptul ca pentru univers conditia omului nu are nici o relevanta.

Primele sase versuri ale operei introduc in scena doua motive romantice: cel al astrului tutelar, luna ( motiv romantic al timpului cosmic ), care vegheaza asupra omenirii de la inceputurile acesteia, si cel al timpului bivalent: efemer pentru omenire : "Cand cu gene ostenite sara suflu-n lumanare, / Doar ceasornicul urmeaza lung-a timpului carare" si vesnic pentru ( cosmos ) univers : "... lung-a timpului carare, / ... / Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreaga scoate." Tot in aceste versuri autorul introduce motivul vietii ca un vis : " De dureri, pe care le simtim ca-n vis pe toate."

Cea de a doua parte a poemului subliniaza ideea ca viata nu tine cont de conditia oamenilor atunci cand le daruieste "frunti pline de ganduri" pe care luna le priveste si ea ganditoare "frunti pline de ganduri, ganditoare le privesti". Versurile " Desi trepte obosite le-au iesit din urma sortii / Deopotriva-i stapaneste raza ta si geniul mortii;" intaresc ideea de egalitate a oamenilor in fata universului, dar mai ales a mortii si subliniaza motivul popular si filosofic al vietii ca destin.

Tot in aceasta parte este prezentat si dascalul ce, in opinia mea, reprezinta, printre altele, imaginea intelepciunii launtrice a oamenilor, intelept ce vede, intr-un mod cat se poate de corect, propria-i viata ca pe un univers. Intr-o alta interpreatre se remarca faptul ca scriitorul imagineaza portretul "batranului dascal" preocupat de problemele grave ale universului, de descoperirea si cercetarea tainelor acestuia. Dezinteresat de lumea materiala : "cu a lui haina roasa-n coate", omul isi dedica intreaga viata studiului : "Intr-un calcul fara capat tot socoate si socoate". Comparatia cu Atlas are menirea de a arata responsabilitatea asumata de batran si eforturile intelectuale pe care acesta le depune pentru atingerea absolutului : Precum Atlas in vechime sprijinea cerul pe umar / Asa el sprijina lumea si vecia intr-un numar.".

In urmatoarele versuri sunt dezvoltate motivele cosmologiei si escatologiei, dascalul reflectand asupra nasterii universului si posibila distrugere in timp a acestuia.

Povestea incepe " pe cand fiinta nu era, nici nefiinta, / Pe cand totul era lipsa de viata si vointa" ; " era un intuneric ca o mare far-o raza, / Dar nici de vazut nu fuse si nici ochi care s-o vaza." Si, in mod miraculos " deodat-un punct se misca ... cel intai si singur. Iata-l / Cum din chaos face muma, iar e devine Tatal / ... / De atunci rasare lumea, luna, soare si stiii ...". Eminescu a preluat ideea genezei universului prin atomilor in vid precum si credinta ca acesta s-a nascut din haos. Prin versul " cum ca lumea asta-ntreaga e o clipa suspendata" autorul subliniaza ideea ca de fapr nu exista notiunea de timp. Timpul este doar o iluzie umana, o aparenta, asa cum Schopenhauer sustinea ca lumea insasi este o aparenta.

Versurile " Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbra-n intuneric, / Caci e vis al nefiintei universul cel himeric..." prezinta ideea ca totul e relativ, omul nestiind cand visul se va sfarsi definitiv odata cu universul.

" In prezent cugetatorul nu-si opreste a sa minte, / Ci-ntr-o clipa gandu-l duce mii de veacuri inainte; / soarele, ce azi e mandru, el il vede trist si ros / Cum se-nchide ca o rana printre nori intunecosi, / Cum planetii toti ingheata si s-azvarl rebeli in spat, / Ei, din franele luminii si ai soarelui scapati; / Iar catapeteasma lumii in adanc s-au innegrit, / Ca si frunzele de toamna toate stelele-au pierit; / Timpul mort si-ntinde trupul si devine vecinicie, / Caci nimic nu se intampla in intinderea pustie, / Si in noapte nefiintii totul cade, totul tace, / Caci in sine impacata reincep-eterna pace ..." reprezinta escatologia, distrugerea in timp a universului.

Versurile " Incepand la talpa insasi a multimii omenesti / Si suind in susul scarii pan' la fruntile craiest, / De a vietii lor enigma ii vedem pe toti munciti" sunt utilizate de catre poet pentru a reda cele doua intrebari la care omenirea incearca sa raspunda inca de la inceputuri: cine suntem si care este menirea noastra in aceasta lume.

Versul " Unul e in toti, tot astfel precum una e in toate" elogiaza credinta conform careia cu totii formam un singur intreg, o unitate, totii fiind unul, precum si evidentiaza credinta occidentala ca divinitatea exista sub forma "unului" si a "uneia" uniti intr-o comuniune desavarsita.

Un alt concept al credintei occidentale este creionat in acest poem, si anume cel al incarnarii permanente a sufletului cu scopul de a-si invata diferite lectii : " O sarmane! Tii tu minte cate-n lume-ai auzit, / Ce-ti trecu pe dinainte, cate singur ai vorbit? / Prea putin. De ici, de colo de imagine-o fasie, / Vre o umbra de gandire, ori un petec de hartie;".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles