Mihai Eminescu-Viata si activitatea literara

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.92

nivel: Gimnaziu

Între 1858 și 1866, urmează cu intermitențe școala la Cernăuți. Termină clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi, după care face două clase de gimnaziu. Părăsește școala în 1863, revine ca ,,privatist" în 1865 și pleacă din nou în 1866. Între timp, e angajat ca funcționar la diverse instituții din Botoșani (la tribunal și primărie) sau pribegește cu trupa Tardini-Vlădicescu.
1866 es[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mihai Eminescu-Viata si activitatea literara

Între 1858 și 1866, urmează cu intermitențe școala la Cernăuți. Termină clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi, după care face două clase de gimnaziu. Părăsește școala în 1863, revine ca ,,privatist" în 1865 și pleacă din nou în 1866. Între timp, e angajat ca funcționar la diverse instituții din Botoșani (la tribunal și primărie) sau pribegește cu trupa Tardini-Vlădicescu.
1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul elevii scot o broșură, Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști, în care apare și poezia La mormântul lui Aron Pumnul semnată de M. Eminoviciu. La 25 februarie/9 martie (stil nou) debutează în revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-aș avea. Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat și de poet și, mai târziu, și de alți membri ai familiei sale. În același an îi mai apar în ,,Familia" alte cinci poezii.
Din 1866 până în 1869, pribegește pe traseul Cernăuți - Blaj - Sibiu - Giurgiu - București. De fapt, sunt ani de cunoaștere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor și a realităților românești. A intenționat să-și continue studiile, dar nu-și realizează proiectul. Ajunge sufleor și copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi secretar în formația lui Mihai Pascaly și, la recomandarea acestuia, sufleor și copist la Teatrul Național, unde îl cunoaște pe I. L. Caragiale. Continuă să publice în Familia; scrie poezii, drame (Mira), fragmente de roman (Geniu pustiu), rămase în manuscris; face traduceri din germană (Arta reprezentării dramatice, de H. Th. Rötscher).
Între 1869 și 1872 este student la Viena. Urmează ca ,,auditor extraordinar" Facultatea de Filozofie și Drept (dar audiază și cursuri de la alte facultăți). Activează în rândul societății studențești (printre altele, participă la pregătirea unei serbări și a unui Congres studențesc la Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la zidirea mănăstirii de către Ștefan cel Mare), se împrietenește cu Ioan Slavici; o cunoaște, la Viena, pe Veronica Micle; începe colaborarea la Convorbiri literare; debutează ca publicist în ziarul Albina, din Pesta. Apar primele semne ale bolii.
Între 1872 și 1874 e student ,,ordinar" la Berlin; Junimea îi acordă o bursă cu condiția să-și ia doctoratul în filozofie. Urmează cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la examene.


Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" Iași
Se reîntoarce în țară, trăind la Iași între 1874-1877. E director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui, redactor la ziarul Curierul de Iași. Continuă să publice în Convorbiri literare. Devine bun prieten cu Ion Creangă, pe care-l determină să scrie și-l introduce la Junimea. Situația lui materială e nesigură; are necazuri în familie (îi muriseră mai mulți frați, îi moare și mama). E îndrăgostit de Veronica Micle.
În 1877 se mută la București, unde până în 1883 este redactor, apoi redactor-șef (în 1880) la ziarul Timpul. Desfășoară o activitate publicistică excepțională, care-i ruinează însă sănătatea. Acum scrie marile lui poeme (seria Scrisorile, Luceafărul, etc.).
În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăvește grav, fiind internat la spitalul doctorului Șuțu, apoi la un institut de lângă Viena. În decembrie îi apare volumul Poezii, cu o prefață și cu texte selectate de Titu Maiorescu (e singurul volum tipărit în timpul vieții lui Eminescu).
Anii dintre 1883 și 1889 sunt ani de boală, cu reveniri și recăderi din ce în ce mai dese. Practic, nu scrie nimic sau foarte puțin. Mihai Eminescu se stinge din viață la 15 iunie 1889 (ora 3) în casa de sănătate a doctorului Șuțu. Este înmormântat la București, în cimitirul Bellu; sicriul e dus pe umeri de elevi de la Școala normală de institutori din București.
În Viața lui Mihai Eminescu (1932), G. Călinescu a scris aceste emoționante cuvinte despre moartea poetului: ,,Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale".
Cronologie
o 15 ianuarie 1850 - Se naște în Botoșani, Mihail (Mihai cum i se zicea în familie), poetul, al șaptelea copil în familia Eminovici.
o 1858-1859 - Copilul Mihai a urmat clasa a III-a la ,,Nationale Hauptschule" din Cernăuți, fiind clasificat al 15-lea între 72 de elevi.
o 1859-1860 - A urmat clasa a IV-a, fiind clasificat al 5-lea între 82 de elevi.
o 1860-1861 - Este înscris la Ober-Gymnasium, liceu german din Cernăuți. Elevul Eminovici Mihai promovează clasa I, fiind clasificat al 11-lea în primul semestru și al 23-lea în cel de-al doilea semestru.
o 1861-1862 - Urmează clasa a II-a. Îl are profesor pe I.G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedră, culegător din creație populară și autor de studii de ținută academică. Îl califică, în ambele semestre, cu note maxime la română. Obține insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner (la limba latină) și la Johann Haiduk, pe ambele semestre (la matematică). Mai târziu va mărturisi că îndepărtarea sa de matematică se datora metodei rele de predare.
o 1862-1863 - Repetă clasa
o 16 aprilie - Părăsește definitiv cursurile, deși avea o situație bună la învățătură. Are note foarte bune la toate materiile. I.G. Sbiera îi dă la română calificativul vorzüglich (eminent). Plecând de vacanța Paștelui la Ipotești, nu s-a mai întors la școală.
o 1864 - Elevul Eminovici Mihai solicită Ministerului Învățământului din București o subvenție pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier. Este refuzat, ,,nefiind nici un loc vacant de bursier".
o 21 martie - Prin adresa nr. 9816 către gimnaziul din Botoșani, i se promite că va fi primit ,,negreșit la ocaziune de vacanță, după ce, însă, va îndeplini condițiunile concursului".
o Elevul Eminovici pleacă la Cernăuți unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu dădea reprezentații.
o 5 octombrie - Eminovici intră ca practicant la Tribunalul din Botoșani, apoi, peste puțin timp, este copist la comitetul permanent județean.
o 1865, 5 martie - Eminovici demisionează, cu rugămintea ca salariul cuvenit pe luna februarie să fie înmânat fratelui său Șerban.
o 11 martie tânărul M. G. Eminovici solicită pașaport pentru trecere în Bucovina. În toamnă se află în gazdă la profesorul său, Aron Pumnul, ca îngrijitor al bibliotecii acestuia. Situația lui școlară era de ,,privatist". Cunoștea însă biblioteca lui Pumnul până la ultimul tom.
o 1866, 12/24 ianuarie - Moare Aron Pumnul. Cu această împrejurare șapte gimnaziști tipăresc o broșură cu Lăcrimioare... la mormântul prea-iubitului lor profesoriu. A doua din aceste poezii este semnată: M. Eminoviciu, privatist.
o 25 februarie/9 martie - Revista Familia din Pesta îi publică poezia De-aș avea. Iosif Vulcan, directorul revistei, i-a schimbat însă numele din Eminovici în Eminescu, nume pe care poetul l-a adoptat imediat și pentru totdeauna.
o 15/27 mai - I se publică poezia O călărire în zori.
o iunie - Părăsește Bucovina și se stabilește la Blaj cu intenția mărturisită de a-și reîncepe studiile.
o 16/29 iulie - Revista Familia îi publică poezia Din străinătate.
o 14/26 august - Apare poezia La Bucovina, în revista Familia.
o 27 - 28 august - Participă la adunarea anuală a ASTREI, la Alba Iulia.
o În toamnă, părăsește Blajul și merge la Sibiu, unde este prezentat lui N. Desusianu. De aici trece munții și ajunge la București.
o 11/23 septembrie - Apare poezia Speranța, în revista Familia.
o 16/28 octombrie - Apare poezia Misterele nopții, în revista Familia.
o octombrie - noiembrie - În cinci numere consecutive aceeași revistă îi publică nuvela Lanțul de aur, tradusă după Onkel Adam, scriitor suedez.
o 1867 - Intră în trupa lui Iorgu Caragiale, unde are rolul de sufleur și de copist. Cu această trupă face turnee la Brăila, Galați, Giurgiu, Ploiești.
o 2/14 aprilie - Apare poezia Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie în revista Familia.
o 18/30 iunie Apare poezia La Heliade.
o 1868 - Este angajat ca sufleur în trupa lui Mihai Pascaly, care concentrase mai multe forțe teatrale: Matei Millo, Fanny Tardini-Vladicescu și actori din trupa lui Iorgu Caragiale. În timpul verii, aceasta trupă a jucat la Brașov, Sibiu, Lugoj, Timișoara, Arad și alte orașe bănățene. Iosif Vulcan l-a întâlnit cu ocazia acestui turneu și a obținut de la Eminescu poeziile La o artistă și Amorul unei marmure, publicate apoi în Familia din 18/30 august și 19 septembrie/1 octombrie. Văzând aceste poezii în Familia, căminarul Gheorghe Eminovici și a lui Iosif Vulcan știri asupra soartei fiului său, rătăcitor în lume. Stabilit în București, Eminescu face cunoștință cu I. L. Caragiale. Pascaly, fiind mulțumit de Eminescu, îl angajează ca sufleur a doua oară și copist al Teatrului Național.
o 29 septembrie - Eminescu semnează contractul legal în această calitate. Obține de la Pascaly o cameră de locuit, în schimb, însă, se obligă să traducă pentru marele actor Arta reprezentării dramatice - Dezvoltată științific și în legătura ei organică de profesorul dr. Enric Theodor Rotscher (după ediția a II-a). Traducerea, neterminată, scrisă pe mai multe sute de pagini, se află printre manuscrisele rămase. Acum începe și proiectul său de roman Geniu pustiu.
o 1869, 31 ianuarie/12 februarie - Revista Familia continuă să-i publice poezii - Junii corupți.
o 1 aprilie - Înființează împreună cu alți tineri cercul literar Orientul, care avea ca scop, între altele, strângerea basmelor, poeziilor populare și a documentelor privitoare la istoria și literatura patriei.
o 29 iunie - Se fixează comisiile de membri ale Orientului, care urmau să viziteze diferitele provincii. Eminescu era repartizat pentru Moldova. În vară se întâlnește întâmplător în Cișmigiu cu fratele său Iorgu, ofițer, care-l sfătui să reia legăturile cu familia. Poetul refuză hotărât. Cu ocazia morții fostului domnitor al Munteniei, Barbu Dimitrie Știrbey, publică într-o foaie volantă poezia cunoscută sub titlul La moartea principelui Știrbey. În vară, pleacă cu trupa Pascaly în turneu la Iași și Cernăuți.
o 11 aprilie - Apare în Familia poezia Amicului F. I..
o Cu ocazia ultimului turneu, Eminescu se împacă cu familia, iar tatăl său îi promite o subvenție regulată spre a urma cursuri universitare la Viena, unde se aflau mai toți colegii lui de la Cernăuți.
o 2 octombrie, Eminescu se înscrie la Facultatea de Filozofie ca student extraordinar, ca simplu auditor deci, lipsindu-i bacalaureatul. Aici face cunoștință cu Ioan Slavici și cu alți studenți români din Transilvania și din Bucovina. Reia legăturile cu vechii colegi de la Cernăuți și de la Blaj. Se înscrie în cele două societăți studențești existente, care apoi se contopesc într-una singură - România jună. Scrisorile și telegramele către părinți pentru trimiterea banilor de întreținere se întețesc.
o 1870 - Împreună cu o delegație de studenți, Eminescu îl vizitează de Anul Nou pe fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza, la Dobling. În semestrul de iarnă 1869-1870 Eminescu a urmat cu oarecare regularitate cursurile. După aceasta, Eminescu nu s-a mai înscris până în iarna lui 1871-1872, când urmează două semestre consecutive. În schimb, setea lui de lectură era nepotolită. Frecventa, cu mult interes, biblioteca Universității. Îl preocupau și unele probleme cu care avea să iasă în publicistică.
o 7/19 și 9/21 ianuarie - Publică în Albina din Pesta articolul O scriere critică, în care ia apărarea lui Aron Pumnul împotriva unei broșuri a lui D. Petrino din Cernăuți.
o Trece la situația politică a românilor și a altor naționalități conlocuitoare din Austro-Ungaria publicând, sub pseudonimul Varro, în Federațiunea din Pesta, trei articole, strâns legate între ele, pentru care a fost citat de procurorul public din Pesta:
 Să facem un congres (5/17 aprilie)
 În unire e tăria (10/22 aprilie)
 Echilibrul (22 aprilie/4 mai și 29 aprilie/11 mai)
o martie - Alături de N. Teclu, președinte, Eminescu, în calitate de secretar, semnează un apel pentru strângerea de fonduri în vederea serbării de la Putna.
o 15 aprilie - Publică în Convorbiri literare din Iași poezia Venere și Madonă.
o 17 iunie - Îi scria lui Iacob Negruzzi, redactorul Convorbirilor literare, lămurindu-i ideea fundamentală din Epigonii.
o 15 august - Publică Convorbiri literare din Iași poezia Epigonu.
o 4/16 septembrie - Îi scrie lui Iacob Negruzzi rugându-l sa publice în Convorbiri literare notița ce-i trimite, asupra proiectatei întruniri la mormântul lui Ștefan cel Mare la Putna. Tot atunci trimite povestea Făt-Frumos din lacrimă, care se tipărește în Convorbiri literare, în numerele de la 1 si 15 noiembrie.
o Sosit incognito la Viena, Iacob Negruzzi îi comunică lui Eminescu impresia puternică provocată de poet în sânul societății Junimea din Iași, prin poeziile publicate de acesta în Convorbiri literare. Îi propune ca după terminarea studiilor să se stabilească la Iași.
o 1871 - Dintre numeroasele proiecte literare, în acest an probabil ia o formă inițială Proletarul, sub impresia lecturilor poetului despre evenimentele Comunei din Paris. Poemul va fi continuat și desăvârșit în anii următori. Lucrează la poemul Panorama deșertăciunilor.
o februarie - În câteva scrisori , îl pune pe Negruzzi la curent cu proiectele sale literare și i-l recomanda călduros pe I. Slavici.
o 1 martie - Apare în Convorbiri literare poezia Mortua est, trimisă lui Negruzzi în scrisori.
o 8 aprilie - România jună ține ședință de unificare a conducerii, alegând primul său comitet, cu I. Slavici, președinte și Eminescu, bibliotecar.
o 15 iunie - Apar în Convorbiri literare poeziile Înger de pază și Noaptea ...
o 1 august - În ședința de la Cernăuți, s-au desăvârșit pregătirile pentru serbarea de la Putna, fixată pentru 15/27 august. Cu această ocazie Eminescu revede locurile copilăriei și ale adolescenței sale. Se oprește chiar pe la Botoșani și Ipotești.
o 3/15 august - În ziarul Românul Eminescu publică împreună cu Pamfil Dan, membru în comitetul serbării, o scrisoare în care explică semnificația întâlnirii tineretului român în jurul mormântului lui Ștefan cel Mare.
o 6 august - I se adresează din Ipotești lui Titu Maiorescu, dându-i oarecare relații privitoare la organizarea serbării. Printre tinerii de talent, participanți activi la serbare, s-au remarcat pictorul Epaminonda Bucevski și compozitorul Ciprian Porumbescu.
o toamna - Din cauza unor curente contradictorii în sânul societății România jună, Eminescu demisionează împreună cu Slavici din comitetul de conducere. Amândoi sunt acuzați că sunt atașați ideilor Junimii din Iași. În studiul său despre Direcția nouă, Titu Maiorescu evidențiază meritele de poet, ,,poet în toată puterea cuvântului", ale lui Eminescu, citându-l imediat după Alecsandri. Studiul se tipărește cu începere din acest an în Convorbiri literare.
o 16 decembrie - Într-o scrisoare către Șerban, care se află în țară, îi scrie necăjit că duce o mare lipsă de bani, având datorii pentru chirie, apoi ,,la birt, la cafenea, în fine, pretutindenea". Din această cauză intenționează să se mute la altă universitate, în provincie.
o 1872 - Anul probabil al întâlnirii cu Veronica Micle, la Viena.
o 10 februarie - Într-o scrisoare către părinți, se plânge că a fost bolnav, din care cauză se află într-o stare sufletească foarte rea, agravată și de știrile triste primite de acasă.
o 18 martie - Ajunge să constate că ,,anul acesta e într-adevăr un an nefast" din cauza bolii și a lipsurilor de tot felul.
o 8 aprilie- Solicită bani pentru a se înscrie în semestrul al II-lea. Se plânge și de lipsa unui pardesiu. În aceste împrejurări părăsește Viena și vine în țară.
o 1 septembrie participă la o ședință a Junimii din Iași, unde citește fragmente din Panorama deșertăciunilor, Egipetul și începutul Evului de mijloc, apoi nuvela Sărmanul Dionis. Prezența în țară a poetului este confirmată și de o scrisoare pe care Eminescu o trimite din Botoșani, în august, lui Titu Maiorescu, în care intervenea în favoarea lui Toma Micheru, pentru un concert al acestuia.
o 7 septembrie - Eminescu citește în ședința Junimii două poezii: Înger și Demon și Floare albastră.
o 1 octombrie - Poezia Egipetul apare în Convorbiri literare.
o 1 decembrie - Se tipărește Sărmanul Dionis.
o 18 decembrie - Se înscrie la Universitatea din Berlin, ajuns aici cu ajutorul unei subvenții lunare de 10 galbeni, din partea Junimii. De data aceasta Eminescu era înmatriculat ca student ordinar, pe baza unui certificat de absolvire de la gimnaziul din Botoșani. Cursurile la care se înscrisese, sau pe care și le notase să le urmeze, erau foarte variate: din domeniul filozofiei, istoriei, economiei și dreptului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.