Metodologia si tehnologia instruirii - Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 7.29

nivel: Facultate

Referat despre Metodologia si tehnologia instruirii - Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice
2.2 Caracterizarea principalelor metode de învățământ
Conversația didactică
Este o metodă tradițională de învățământ, ale cărei rădăcini se află în maieutica lui Socrates. Se folosește în cele două forme prevăzute de pedagogie : euristică(socratică) și catihetică. [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Metodologia si tehnologia instruirii - Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice

Referat despre Metodologia si tehnologia instruirii - Moduri si forme de organizare a activitatilor didactice
2.2 Caracterizarea principalelor metode de învățământ
Conversația didactică
Este o metodă tradițională de învățământ, ale cărei rădăcini se află în maieutica lui Socrates. Se folosește în cele două forme prevăzute de pedagogie : euristică(socratică) și catihetică. Forma euristică contribuie la căutarea adevărului prin efortul unit al celor doi factori ai relației profesor-elevi. Întrebările se adresează judecății elevilor, stimulându-le și orientându-le gândirea și se folosesc în lecțiile de învățare de noi cunoștințe și în lecțiile de formare de priceperi și deprinderi.

Forma catihetică urmărește constarea însușirii de către elevi a unor cunoștințe acumulate anterior, se adresează deci preponderent memoriei și se utilizează mai ales în partea inițială a lecțiilor, în momentul activării ideilor ancoră, sau în partea finală, când se realizează feedback-ul.

Indiferent de formă, conversația trebuie să îndeplinească câteva condiții generale indicate de cercetarea pedagogică :
-să se sprijine, sistematic, pe fapte de limbă
-să se ridice, obligatoriu, de la fapte, la noțiuni, definiții și reguli generale, ceea ce presupune ca elevii să fie puși să observe, să compare, să descopere.
-să solicite puterea de argumentare a răspunsurilor, deci gândirea
-să nu se formuleze și să se pună la întâmplare, ci să urmărească logica demersului cognitiv.
-întrebările să fie formulate clar și precis
-să nu se pună întrebări care dau de-a gata răspunsul
-să se acorde timp suficient elevilor pentru formularea răspunsurilor
-să se evite întrebările echivoce
-profesorul nu trebuie să vorbească mai mult decât elevul. Ise impune cât mai multă sobrietate în ținută și comportament.

Învătarea prin descoperire
Este o metodă a cărei fundamentare psiho-pedagogică și didactică a fost elaborată temeinic în ultimele decenii ale secolului XX, din necesitatea revitalizării învățământului. Este considerată o metodă didactică modernă. Considerăm mai întâi necesar a defini învățarea. Învățarea e un proces, o acțiune de cunoaștere care se desfășoară într-un anumit context spațio-temporal, definit în termeni de comportament și conduită,”învățarea constă într-o modificare sistematică a conduitei”

Cu alte cuvinte, această metodă este o cale de a intra în posesia adevărurilor pin demersuri proprii. Elevul, în procesul didactic, obsevă, acționează și meditează asupra existenței, dobândește noi informații și desprinde noi semnificații. Se bazează pe forța personală de cunoaștere. O astfel de descoperire e însoțită de o dirijare exterioară.

P r o b l e m a t i z a r e a
E o variantă modernă. Ca tehnică de instruire, problematizarea își găsește locul oriunde apar situații contradictorii, care urmează a fi rezolvate prin gândire. Ioan Cerghit afirma că esența acestei metode constă în faptul că profesorul nu comunică pur și simplu concluziile finale ale științei, cunoștințe gata elaborate. Prin rezolvări de probleme, conduce gândirea acestora spre descoperirea adevărurilor.
Importanța învățării problematizante constă în faptul că antrenează gândirea elevilor, stimulează spiritul de observație, reflecția adâncă, capacitatea de a elabora ipoteze, de a găsi rezolvări ingenioase etc.

B r a i n s t o r m i n g-u l
Mai mult o metodă de stimulare a creativității și de descoperire a unor soluții inovatoare, decât o metodă didactică, brainstorming-ul a fost inițiat de către Al. F. Osborn. Mai poartă numele și de metoda evaluării amânate, inițial nici o idee emisă nefiind respinsă.
În concepția Elenei Danciu anularea cenzurii intelectualedeblochează capacitatea creativă. Brainstorming-ul va avea eficiență dacă grupurile de elevi în care se realizează nu vor depăși 15 membrii, vor fi eterogene, se vor evita tendințele de închidere, atmosfera inhibatorie. Se vor respecta reguli ca :
-se acceptă ca având caracter de cunoștințe toate ideile în afară de glume
-nu se critică nici o sugestie
-se pune accent mai mult pe cantitate decât pe calitate
-evaluarea soluțiilor preconizate se realizează după un anumit timp prin compararea și selectarea ideilor valoroase
-se acceptă apartenența colectivă a ideilor evitându-se minimalizarea


3. MIJLOACELE DIDACTICE ȘI SUPORTURILE TEHNICE DE INSTRUIRE : ROL, FUNCȚII, VALENȚE FORMATIVE, LIMITE
În sens restrâns, mijloacele de învățământ pot fi definite drept ansamblu de instrumente, materiale, adaptate și selecționate în mod intenționat pentru a servi nevoilor organizării și desfășurării procesului instructiv educativ din școală. De asemenea, pot fi definite ca ansamblu de procedee : mecanice, optice, electrice și electronice, de înregistrare, păstrare și transmitere a informației.

Funcțiile mijloacelor didactice :
-funcția de comunicare este specifică acestor mijloace tehnice pentru că ele însele reprezintă instrumente de comunicare care facilitează receptarea.
-funcția demonstrativă : se recurge la substituirea unor obiecte și fenomene reale cu altele mai accesibile și se face apel la imagistică(foto, planșe, tablouri, grafice etc)
-funcția de evaluare a randamentului elevilor prin utilizarea dispozitivelor electrice, electronice, mecanice care înlătură factorii perturbatori din notare.
-funcția formativă și estetică
-funcția de școlarizare substitutivă de realizare a învățământului deschis cu ajutorul televiziunii, rețelei computerizate naționale și internaționale.

Clasificarea mijloacelor :
Mijloace tehnice vizuale : diferențiem aparate și materiale pentru protecția aparatelor video. Ca aparatură : epiproiectorul, diascolul, retroproiectorul, aspectomatul, proiectorul pentru film, documatorul, camera de luat vederi.

Materialele pentru proiecție cu aparate video sunt împărțite în cinci categorii:
1 diafilmele, diapozitivele, microfilmele, foliile celuloid
2 fișe de lucru, fragmente din lucrări elaborate de elevi
3 corpuri-roci, metale, imprimări în ceară și argilă
4 documente rare- manuscrise, stampe, efigii, pergamente, monede
5 documente scrise sau tipărite, desene, ilustrații, reviste
Mijloace tehnice audio : radioul, casetofonul, reportofonul, magnetofonul, picupul
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles