Metode si procedee evaluativ - stimulative

5x puncte

categorie: Psihologie

nota: 8.91

nivel:

Portofoliul
este o metodă care a apărut recent în învățământul românesc și nu este prea uzitată. O anumită încredere în ea provine și din formalismul cu care este aplicată nu de puține ori,ca și din rezistența unor cadre didactice față de ceea ce nu a mai fost aplicat.

Portofoliul presupune produse ale activității de învățare a elevilor; aceștia creează și selectează[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Metode si procedee evaluativ - stimulative

Portofoliul
este o metodă care a apărut recent în învățământul românesc și nu este prea uzitată. O anumită încredere în ea provine și din formalismul cu care este aplicată nu de puține ori,ca și din rezistența unor cadre didactice față de ceea ce nu a mai fost aplicat.

Portofoliul presupune produse ale activității de învățare a elevilor; aceștia creează și selectează produsele ,însoțindu-le de reflecții personale . Domeniul care a făcut obiectul de studiu al elevului a fost ales de el și sunt toate motivele să obțină performanțe în ceea ce privește cunoașterea acelui segment dintr-o materie de învățământ .pentru că elevii lucrează efectiv și personal ca să întocmească portofoliul ,acest fapt îi conferă valoare instructivă. Pentru că permite profesorului ca, pe baza materialelor lucrate ,să aprecieze activitatea elevilor ,el deține și o valoare evaluativă.

În evaluarea portofoliului trebuie să se ia în calcul următoarele repere :a-fiecare element în parte; b - elementele în ansamblul lor; c – raportarea produselor la scopul propus .

Alcătuirea unui portofoliu presupune respectarea câtorva cerințe: - să conțină un număr nu prea mare de piese ( 6 până la 12) ,întrucât un număr considerabil riscă să admită și unele nereprezentative și îngreunează o apreciere justă din partea profesorului;
- elevul să-și precizeze cu claritate scopul realizării portofoliului ;
- produsele să fie însoțite de reflecții personale .

Există mai multe tipuri de portofolii :
a-de celebrare –se practică la clasele mici ,inclusiv la clasele ciclului primar ,și presupun adunarea de materiale în legătură cu un eveniment sau o personalitate .

b – de dezvoltare –au ca scop evidențierea procesului de dezvoltare a unei competențe determinate . Spre exemplu : dezvoltarea capacității de argumentare, de rezumare ,de sintetizare e t c . Intră într-un asemenea portofoliu piese ca : estrase din lucrări despre textul argumentativ,observații personale asupra acestora,probe personale de elaborare a unui text argumentativ e t c.

c - de competență – se practică în situațiile când este nevoie de a demonstra capacitățile personale , în vederea primirii unei sarcini ,a ocupării unui anumit loc în colectiv e t c .Spre exemplu pentru desemnarea ghidului –elev într-o excursie școlară de 2-4 zile ,aspiranții la această funcție pot realiza portofolii axate pe problematica excursiei ,demonstrând cunoașterea locurilor ,a obiectivelor de pe traseu,a semnificațiilor lor,capacitatea de a selecționa informațiile și de a le transmite într-un mod accesibil participanților.

Autoevaluarea
În mod cert ,are valori funcționale :dezvoltă capacitatea elevului de a se aprecia pe sine însuși cât mai aproape de realitate, stimulează gândirea .

Pentru ca autoevaluarea să reprezinte un element serios și util ,este necesar ca elevii să învețe procedura de evaluare .În nici un caz ei nu vor fi puși în fața unei situații pentru care nu sunt pregătiți ,de tipul: „ Apreciază-ți răspunsul(lucrarea)și dă-ți o notă”.Ei vor fi instruiți ,ca să aibă în vedere elementele de care să țină seama în aprecierea răspunsurilor (elemente principale și secundare,efortul personal evidențiat de către cel care răspunde,originalitatea ideilor,organizarea răspunsului ,coerența și corectitudinea exprimării).

Pentru ca elevii să dobândească aceste competențe (într-un mod incipient ,desigur )e bine ca profesorul să demonstreze în fața lor cum a făcut notarea unui elev ,ce a luat în considerare . Activitatea de motivare a notei de către profesor trebuie realizată astfel încât să nu apară ca o slăbiciune (obligație ) nedorită a profesorului în fața clasei ;unii dintre elevi nici nu vor înțelege și nici nu-și vor asuma procedeul ,alții vor vedea în acest procedeu –după cum și este –un mod de autodiscreditare a profesorului ,iar alții vor comporta necivilizat,ajungând să creadă ca ei sunt tot atât de îndreptățiți la a-și da cu părerea despre notă ca și profesorul ,odată ce acesta este obligat să dea raportul în fața lor. De aceea autoritatea profesorului –câtă a mai rămas – trebuie ferită de excese de democrație și motivare.

Baremul
Este o grilă de evaluare și notare unitară ; din tema de verificat se extrag câteva elemente ,care se notează cu un număr de puncte. Punctajul maxim realizabil este de 100. Acesta se transformă în note .

În cazul lucrărilor de tipul compozițiilor ( eseuri structurate sau nestructurate ) ,care presupun o manifestare mai pronunțată a subiectivității elevilor și nu sunt încadrabile în măsurări exacte ,nu este recomandabil să se recurgă la o evaluare și notare numerică pe baza unui barem ,însă „se poate stabili și în acest caz o grilă de apreciere comună,dar actul de evaluare nu mai prezintă stabilitate în notare,respectiv acordul profesorilor în ceea ca privește punctajul atribuit decât într-o măsură mai mică. Aditivitatea criteriilor de apreciere este încălcată ,fiind vorba de o apreciere globală. ( Ionescu , Radu ,)

Teste docimologice
Testul docimologic sau de cunoștințe este un set de probe sau de întrebări ,aplicat cu scopul de a verifica și evalua nivelul asimilării cunoștințelor și capacitatea de a opera cu ele . Răspunsurile se raportează la o scară de apreciere elaborată de profesor ,comunicată elevilor. Întrebările sau problemele-numite itemi - au în vedere informațiile ce trebuie reținute dintr-un capitol ,dintr-o parte a programei;ele sunt astfel concepute încât să permită o notare obiectivă .

Testul docimologic se referă la obiective ce trebuie atinse într-o anumită perioadă de timp,și prin intermediul lui , se constată dacă aceste obiective au fost realizate .Pe baza analizei rezultatelor ,profesorul își dă seama ce elemente au fost reținute și care sunt minusurile caracteristice. Existența unui barem de corectare oferă șansa unei notări obiective .

În funcție de locul și sarcinile pe care și le propun ,testele au trei forme :
a – inițiale –se organizează la începutul unui an școlar ,semestru sau capitol ,pentru a determina gradul de cunoștințe ale elevilor de la acea dată și a cunoaște de ce achiziții se poate folosi profesorul și ce minusuri prezintă elevii.

b - de progres – scopul lor este de a identifica achizițiile elevilor într-o perioadă determinată de timp ; de a se verifica în ce măsură au fost însușite cunoștințele prevăzute în programa școlară pentru perioada respectivă .Este un prilej pentru profesor de a verifica eficiența propriei activități și de a-și reorienta demersul didactic.

c- finale – figurează la sfârșitul unui semestru sau al unui an școlar .În funcție de conținutul activității presupuse ,există mai multe categorii de itemi :
-itemi de formulare completă (de exemplu:să se dea definiția predicatului,a comediei, a metaforei e t c . ; să se stabilească și să se exemplifice speciile genului liric învățate la ore.)
-itemi de completare de spații goale (de exemplu: să se completeze spațiile goale (libere)cu formele corespunzătoare ale pronumelui personal).
-itemi cu răspunsuri la alegere (binari sau cu alegere multiplă) -au devenit tot mai răspândite și,în mare măsură,chiar plac elevilor ,pentru că dețin ceva din ideea de competiție cu sine însuși .Se pot oferi două ,trei sau patru alternative de răspunsuri ,dintre care un răspuns ,în mod obligatoriu ,este corect (în nici un caz nu sunt două sau mai multe).

De exemplu:
a-În textul Hai mai bine să mergem și noi acolo ,ca să ne simțim bine cu toții !-,hai este a-pronume;b-verb;c-adverb.
b-În textul Umblați cu grijă ,să nu stricați ceva!,cu grijă este :a-adverb precedat de prepoziție ;b- locuțiune adverbială; c-substantiv precedat de prepoziție ;d-locuțiune adjectivală.
c-Efemer înseamnă :a-gingaș;b-trecător ;c-ciudat;d-atent.
d-Opac înseamnă : a-nestrăveziu;b-închis ermetic;c-opus;d-inactiv .
e- În textul Cine poate oase roade;cine nu ,nici carne moale. Sunt: a-două propoziții;b-trei propăoziții; c-patru propoziții; d- altă soluție .
-itemi de potrivire sau asociere - unor enunțuri le corespunde un număr egal de enunțuri - răspuns ,dispuse la întâmplare;elevii trebuie să le potrivească.

De exemplu se cere elevilor să traseze linii pentru a face să corespundă titlul operei cu specia .
elegie I.L.Caragiale :Bacalaureat
baladă Mihail Sadoveanu :Cealaltă Ancută
roman George Coșbuc:Nunta Zamfirei
nuvelă Gala Galaction:De la noi ,la Cladova
povestire Camil Petrescu:Patul lui Procust
schiță Tudor Mușatescu:Titanic vals
comedie Camil Petrescu:Suflete tari
dramă Mihai Eminescu:Mai am un singur dor
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles