Metode de culegere a informatiei - Observatia sociologica

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.45

nivel: Facultate

Asa cum arata sociologul american Theodore Caplow "Observatia sociologica in voga in secolul XIX si in deceniile 1-3 ale secolului XX este cea mai importanta si cea mai neglijata in ultimul timp. Nimic nu poate inlocui un contact direct al investigatorului cu terenul si nici o tehnica nu este capabila sa ofere atatea idei noi..."1. Deplangand faptul ca se abuzeaza de anchete sociologice in loc sa [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Metode de culegere a informatiei - Observatia sociologica

Asa cum arata sociologul american Theodore Caplow "Observatia sociologica in voga in secolul XIX si in deceniile 1-3 ale secolului XX este cea mai importanta si cea mai neglijata in ultimul timp. Nimic nu poate inlocui un contact direct al investigatorului cu terenul si nici o tehnica nu este capabila sa ofere atatea idei noi..."1. Deplangand faptul ca se abuzeaza de anchete sociologice in loc sa se promoveze metoda observatiei, C.A. Moser, arata ca "In loc sa-i intrebam pe oameni ce au facut, putem observa ce fac si putem evita distorsiunile legate de exagerare, efecte de prestigiu si erori de memorie"2 .

In sociologie observatia prezinta urmatoarele trasaturi specifice:
1. Observatia sociologica nu utilizeaza tehnici si instrumente care compenseaza sau prelungesc capacitatile de observare ale organelor de simt; aparatura redusa pe care o folosesc sociologii (filme, casetofoane, inregistrari video etc.) nu rafineaza capacitatile de observare (in sociologie "vederea mai departe", dincolo de limitele simturilor se face numai prin cunoastere, intelegere cu ajutorul experientei sociale sociale si a limbajului.

2. Obiectul sau este omul, colectivitatea umana, ceea ce face ca sociologul sa apara el insusi subiect si obiect, spectator si actor al observatiei in raport cu fenomenele observate. Adica, observa situatii, actiuni in care el este implicat ca fiinta sociala, joaca un anumit rol, traieste alaturi de altii o situatie data.

3. Experienta traita, cunoasterea comuna, spontana poate deveni o frana pentru cunoasterea stiintifica. Tocmai de aceea, pentru a face observatii stiintifice, cercetatorul trebuie sa se debaraseze de notiunile si prenotiunile cunoasterii comune, sa le depaseasca.
Renuntarea la "idolii" cunoasterii comune despre care vorbea Fr. Bacon, este cu atat mai importanta pentru sociolog, cu cat, in calitatea de fiinta sociala, acesta se poate opri la nivelul cunoasterii empirice (comune) sau poate sa suprapuna, peste datele unei insuficiente cunoasteri stiintifice elementele propriei sale cunoasteri comune.

Sociologul Marcel Mauss spune ca: "Nu este suficient sa traim in mijlocul evenimentelor cercetate pentru a crede ipsofacto ca avem competenta necesara interpretarii lor stiintifice. Nu e deajuns sa ai stomac pentru a cunoaste legile digestiei, sau sa ai amintiri pentru a cunoaste legile memoriei"1. In acelasi sens, psihologul social francez Roger Daval afirma ca "observatia sociala trebuie facuta de specialisti".

4. Observatia sociologica presupune, pe langa o temeinica specializare, o mare experienta stiintifica. Profunzimea si precizia observatiei sunt conditionate de cunostintele si experientele anterioare ale sociologului. Cu alte cuvinte oamenii observa "cu ochii trecutului" sau, cum se exprima Goethe, oamenii "vad ceea ce stiu" (in sensul intelegerii obiectului observat pe baza cunostintelor anterioare dobandite prin cunoastere stiintifica).

5. Observatia este o modalitate complexa de cunoastere si nu doar o simpla perceptie la nivel senzorial. Ea angajeaza multiple procese psihice: activitatea organelor de simt (vaz, auz); activitatea gandirii (atentie, memorie, judecata, inteligenta, imaginatie); procese afective (emotii, sentimente) si volitionale.

1.a. Definirea observatiei sociologice
Sintetizand diferitele definitii ale observatiei vom preciza ca aceasta este "o metoda de cunoastere stiintifica care consta in contemplarea metodica si intentionala (conforma cu un scop) a obiectelor, fenomenelor si proceselor sociale".

Dupa C.A. Moser, observatia consta in "urmarirea atenta si consumabila a fenomenelor asa cum se petrec ele in natura, avand in vedere cauza si efectul sau relatiile reciproc"1.La randul sau, H.H. Stahl considera ca stiintifica "observatia empirica imbunatatita critic, rod al unei observari dirijate potrivit unor anumite reguli menite sa ne garanteze evitarea greselilor observarii spontane"2. Dupa alti autori "Observatia este contemplarea intentionala (planificata, metodica) a unui proces sau obiect".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles