Medicina naturista

5x puncte

categorie: Medicina

nota: 10.00

nivel: Facultate

De aceea, necesitatea curateniei corporale a aparut instinctive la omul primitiv care cauta sa-si curate corpul prin folosirea tuturor mijloacelor naturale. Datorita caldurilor mari se spalau mult, iar mai tarziu au inceput sa-si prepare sapunuri.Din motive de sanatate, pentru a se apara de trahomul eudemic, raspandit de catre muste, oamenii isi pictau pleoapele cu o culoare inchisa, menita sa-i p[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Medicina naturista

De aceea, necesitatea curateniei corporale a aparut instinctive la omul primitiv care cauta sa-si curate corpul prin folosirea tuturor mijloacelor naturale. Datorita caldurilor mari se spalau mult, iar mai tarziu au inceput sa-si prepare sapunuri.Din motive de sanatate, pentru a se apara de trahomul eudemic, raspandit de catre muste, oamenii isi pictau pleoapele cu o culoare inchisa, menita sa-i protejeze contra acestei boli de ochi.

Alifiile facute cu ulei de palmier, ulei de ricin, untura, unt, cu adaosuri de diferite ierburi si de prafuri metalice aparau pielea corpului de insolatii, de intepaturi de insecte, de frig si de vant.La fiecare popor, pe langa influentele din afara, se practicau procedee cosmetice desenele traditionale si mentinute pana in zilele noastre, procedee bazate pe ceea ce natura pune la dispozitia oamenilor. Documentele atesta unele produse naturale si procedee folosite.

Indienii americani preparau pentru spalarea parului un fel de sampon din seva unor plante, mai ales din planta "Yucea".La egipteni, Nefertiti, mama viitorului faraon Tutankhamon, a devenit o celebra specialista in preparate cosmetice , obtinute din flori placut mirositoare, macerate la cald in uleiuri grase, precum si din rasini, scoarte, radacini si unele fructe. Era cunoscuta in acele timpuri drept creatoare de retete pentru vindecarea strabismului, indepartarea ridurilor, a alunitelor, protejarea ochilor. A elaborat farduri si coloranti de par, integrate in ulei de masline si avocado.

Multiplele procedee de infrumusetare a utilizat regina Cleopatra (69 - 30 i,e,n.).Se spune despre Cleopatra ca a fost prima femeie care a scris un manul de ingrijire a frumusetii femeilor "KOSMETICOM". Formularul cosmetic a fost insa distrus in incendiul renumitei biblioteci din Alexandria, dar textul lui a fost in parte reprodus de catre Criton. Cleopatra folosea malul Nilului pentru a-si increti parul. Isi prepara un parfum, cu miros tulburator, "Kiphe" care dupa Plutarh, era un amestec de miere, in, planta "henne", smirna, diferite radacini, lemn de trandafir, trestie mirositoare, crocus, macris, boabe de ienupar, etc.

Inaintea fiecarei mese, egiptenii isi stropeau mainile cu apa, iar drept sapun foloseau un amestec de nisip, soda si lesie. Amestecul era folosit pentru curatarea si catifelarea pielii.In anul 100 (..) Criton, medicul imparatului Traian, publica si el un formular de cosmetica, reproducand in parte retetele reginei Cleopatra. Lucrarea lui Criton aminteste despre ingrijirea parului si a pielii, despre bai si parfumuri, eliminarea petelor de roseata datorate caldurii, despre tratarea bolilor ce distrug frumusetea etc. Aceasta lucrare s-a pierdut si ea, dar partile ei principale au fost reproduse de catre medical grec Galenus, intemeietorul galenicei (= arta si stiinta prepararii medicamentelor).

Grecoaicele isi spalau parul cu must de mere. Foloseau creme pentru albit tenul, farduri, vopsele pentru sprancene si gene. Pleoapele si le umbreau usor cu carbune. Genele erau mai intai vopsite in negru, apoi fixate cu un amestec din albus de ou, amoniac si rasina. Femeile se parfumau din belsug, ca de altfel si barbatii. La greci, consumul de parfumuri devenise un viciu. Atenienii bogati isi parfumau cu violete si trandafiri. Inainte de masa isi ungeau parul cu parfumuri, pentru a indeparta betia. In timpul mesei, lasau sa zboare in sufragerii, porumbei care aveau aripile unse cu esente mirositoare. Stropii lasati de pe aripile porumbeilor urmau sa parfumeze hainele comesenilor.

Arzand plante aromate isi parfumau si dezinfectau camerele pentru combaterea epidemiilor.Romanii bogati dadeau ospete foarte indelungate, si totodata faceau un desfrau costisitor cu parfumurile. La masa, stropeau capetele invitatilor cu apa de trandafiri.Sotia lui Nero, Popeea, utiliza "masca pentru sot", pe care o punea dimineata pe fata, ca sa aiba tenul proaspat.Masca era preparata din faina de secara si ulei parfumat si era indepartat prin spalare cu lapte de magarita.

In Roma antica, deoarece abuzul de bai si parfumuri preparate dinn cenusa si uleiul vegetal, uscau pielea peste masura, uleiurile si cremele grase nu puteau lipsi din nici o trusa igienica. Romanii foloseau spalatul cu lapte si cu emulsii, isi ungeau pieptul, fata si mainile cu grasime de lana de oaie, care insa continea multe impuritati si avea un miros neplacut. Ulterior, datorita progresului in domeniul chimiei, aceasta unsoare a fost utilizata la prepararea diferitelor produse cosmetice sub denumirea de lanolina.

Sapunurile erau parfumate cu ulei de roze sau alte uleiuri pe care le foloseau la prepararea cosmeticelor ca: pomada pentru fata, uleiuri de par aromatizate cu diferite parfumuri de flori, obtinute sau prin incalzirea directa a amestecului gras cu petalele florilor sau prin extractia parfumului cu vin si evaporarea pe baie de apa. Pentru par preparau unguente, a caror formule sunt folosite si in zilele noastre. Femeile romane foloseau diferite farduri pe baza de ceruza. Spre deosebire de femeile egiptene, a caror fata aparea ca o masca, femeile romane utilizau pudra de aur pentru par si obraji si diverse farduri colorate intens pentru ochi si obraji.In Anglia, in timpul reginei Elisabeta I, cosmeticele au capatat o larga raspandire. Moscul si untura de civete (mamifer carnivor), care erau importate, au fost inlocuite cu lavanda si menta englezeasca.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles