Mecanismele diviziunii celulare si testarea unor substante care pot influenta

5x puncte

categorie: Biologie

nota: 7.94

nivel: Liceu

În timpul deplasării centriolilor, are loc biosinteza de microtubuli care vor forma firele (fibrele) fusului de diviziune. Se consideră că fusul este constituit din două tipuri de fibre ce se deosebesc prin origine, mod de formare și funcții. S-au identificat fibre continue, care sunt dispuse între cei doi diplozomi fără a fi în legătură cu aceștia și fibre cromozomice.

Fibrele con[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Mecanismele diviziunii celulare si testarea unor substante care pot influenta

În timpul deplasării centriolilor, are loc biosinteza de microtubuli care vor forma firele (fibrele) fusului de diviziune. Se consideră că fusul este constituit din două tipuri de fibre ce se deosebesc prin origine, mod de formare și funcții. S-au identificat fibre continue, care sunt dispuse între cei doi diplozomi fără a fi în legătură cu aceștia și fibre cromozomice.

Fibrele continue formează fusul central (sau primar). Studiul la microscopul electronic a demonstrat că aceste fibre sunt constituite din numeroși microtubuli cu diametrul de 200-250 A. În lumina polarizată, fusul de diviziune este birefringent, ceea ce demonstrează natura chimică și orientarea paralelă a celor două tipuri de fibre (continue și cromozomice). Natura fibrilară a fusului este demonstrată si de vâscozitatea mai mare față de cea a hialoplasmei înconjurătoare.

Analiza chimică a fusului de diviziune a evidențiat prezența în cantitate mare a proteinelor asociate cu lipide și a unei enzime care acționează asupra ARN și ATP. S-a evidențiat faptul că diferențierea fusului de diviziune coincide cu o creștere a proporției grupărilor –SH legate de proteine. La începutul mitozei, legăturile -S-S- care asigură legarea aminoacizilor în lanțul polipeptidic în zona în care se diferențiază fusul se rup, în prezența grupărilor sulfhidrice –SH, datorită intervenției glutationului G-SH.

Aceste fragmentări explică alungirea lanțurilor proteice și transformarea lor în molecule fibrilare lungi ce vor constitui fibrele fusoriale. Acestea capătă o orientare specifică datorită noilor legături care se stabilesc între moleculele proteice. Glutationul este o tripeptidă importantă cu o răspândire universală în celule. Se găsește în cantitate mai mare în drojdia de bere, în ficat (170mg %), în splină (100mg %) și joacă rol de coenzimă a unei serii întregi de enzime. Datorită ușurinței cu care se oxidează funcția –SH din moleculă, glutationul joacă un important rol în procesele de oxidoreducere din cadrul metabolismului.

Oxidarea formei tiolice (R-SH) este realizată cu ușurință de oxigenul molecular cu participarea catalitică a urmelor unor metale, iar reducerea formei disulfurice (R-S-S-R) se realizează prin participarea unei enzime specifice – glutationreductaza, prezentă în celulele tuturor organismelor.

Fusul nuclear este o structură alcătuită din filamente întinse între cei doi poli ai celulei, care apare în prometafaza diviziunii celulare. Fibrele fusului sunt compuse din microtubuli lungi, cilindrici. Cromozomii se atașează de fibrele fusului prin intermediul unei regiuni specializate numite chinetocor. Migrarea cromozomilor este determinată de forțele contractile ale microtubulilor.

În profaza timpurie și mijlocie continuă sinteza de ARN și de proteine nonhistonice cu rol contractil, molecule ce vor contribui la structuralizarea cromozomilor și edificarea aparatului acromatic. În profaza târzie se constată întreruperea sintezei de ARN și proteine care coincide cu dezorganizarea nucleolului. Blocarea sintezelor este explicată pe baza observațiilor că cromozomii condensați sunt inactivi din punct de vedere genetic.

Metafaza
În metafaza timpurie are loc deplasarea cromozomilor către regiunea centrală a celulei. În această etapă, care constituie prometafaza, cromozomii se află într-o continuă mișcare, apropiindu-se când de un pol al celulei, când de celălalt. Observațiile arată că mișcările oscilatorii pe care le execută cromozomii se datorează probabil acelorași forțe ce determină deplasarea cromozomilor în zona centrală. Mișcarea lor către centrul celulei și orientarea lor sunt determinate parțial de fibrele fusului acromatic.

Cu toate că mișcările cromozomilor sunt sincrone, fiecare cromozom acționează independent de ceilalți. În metafaza propriu-zisă are loc desăvârșirea fusului acromatic, iar cromozomii se dispun în regiunea ecuatorială a celulei unde formează un inel în jurul fusului de diviziune, numit “coroană” sau “placă ecuatorială”, care este perpendiculară pe axa fusului de diviziune și la distanță egală de polii celulei.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles