Masuri de protectie a agroecosistemelor

2x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.75

nivel: Facultate

1. Sistemul digestiv:

Apare pentru prima dată la celenterate și este format dintr-un orificiu buco - anal înconjurat de tentacule și o cavitate gastrică.

A. La viermii plați (platelminți ) sistemul digestiv este format din:

- Orificiu buco - anal;
- Faringe musculos;
- Intestin ramnificat;

Sistemul digestiv la oameni DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Masuri de protectie a agroecosistemelor

1. Sistemul digestiv:

Apare pentru prima dată la celenterate și este format dintr-un orificiu buco - anal înconjurat de tentacule și o cavitate gastrică.

A. La viermii plați (platelminți ) sistemul digestiv este format din:

- Orificiu buco - anal;
- Faringe musculos;
- Intestin ramnificat;

Sistemul digestiv la oameni

B. La viermii inelați sistemul digestiv este format din:

- Gură;
- Faringe:

o musculos;
o glandular;

- Esofag:

ogușă;

- Pipotă;
- Intestin;

C. La moluște sistemul digestiv prezintă pentru prima dată o glandă anexă ( hepato - pancreasul ) care elaborează enzime necesare digestiei, dar care are și rol în secreția calvarului.

D. La cefalopode intestinul terminal prezintă o glandă numită punga cu cerneală.

E. La artropode sistemul digestiv este format din:

- Aparat bucal;
- Faringe;
- Esofag;
- Stomac triturator;
- Intestin;

F. La vertebrate sistemul digestiv este format din:

- tub digestiv alcătuit din:

o Cavitate bucală;
o Faringe;
o Esofag;
o Stomac;
o Intestin subțire;
o Intestin gros;

- glande anexe reprezentate de:

o Glande salivare;
o Ficat;
o Pancreas;

2. Sistemul circulator: este de două tipuri:

A. Sistemul circulator deschis ( lacunar ) este format din vase de sânge și lacune;
B. Sistemul circulator închis este format din vase de sânge și inimă:

- La vertebrate sistemul circulator este format din inimă și vase de sânge care pot fi:

o artere;
o vene;
o capilare;

- La pești inima este formată dintr-un atriu și un ventricul;
- La amfibieni inima este formată din două atrii și un ventricul;
- La reptile inima este formată din două atrii și un ventricul prevăzut cu un sept la mijloc care î - l împarte incomplet în două părți;
- La crocodili septul împarte complet ventriculul în două părți;
- Păsările și mamiferele prezintă două atrii și două ventricule;

3. Sistemul respirator:

Organele respiratorii în seria animală sunt reprezentate de branhii, plămâni, sistem de tuguri care se ramnifică în tot corpul si se deschid prin stigme;

La vertebrate organele respiratorii sunt branhiile pentru mediul acvatic și plămânii pentru mediul terestru.
Plămânii pot fi saculiformi la amfibieni și parenclimatoși la păsări și mamifere.
În timp ce mamiferele prezintă plămâni cu alveole pulmonare plămânii păsărilor nu au alveole pulmonare.
Plămânii reprezintă organele respiratorii.

Sistemul respirator mai prezintă și căi aeriene reprezentate de: faringe, trahee si branhii.

4. Sistemul excretor:

A. La nevertebrate sistemul excretor este reprezentat de protonefridii și metanefridii.

Protonefridiile sunt organe de excreție alcătuite dintr-un sistem de canale ramnificate, prevăzute la capăt cu o celulă cu flamură vibratilă.

Metanefridiile sunt formate din tuburi încolăcite care comunică cu cavitatea generală a corpului printr-o p ciliată, iar cu exteriorul printr-un por.

B. La vertebrate sistemul excretor este format din rinichi și căi urinare reprezentate de două uretre:

o Vezica urinară;
o Uretră;

II La plante poate fi:

1. Nutriție autotrofă: constă în sinteza substanțelor organice din substanțe anorganice cu aport energetic.

După natura sursei de energie folosită în sinteza substanțelor organice nutriția autotrofă poate fi:

A. Fotoautotrofă, la care sursa de energie folosită în sinteza substanțelor organice o reprezintă energia luminoasă și se realizează cu ajutorul fotosintezei.

Fotosinteza reprezintă procesul prin care se sintetizează substanțe organice cu ajutorul energiei luminoase absorbite de pigmenții clorofilieni și caroteinoizi.

Procesul de fotosinteză are loc numai în celulele care prezintă cloroplaste cu excepția algelor albastre, verzi și bacteriilor purpurii care nu prezintă cloroplaste. Acestea sunt organisme procariote care prezintă clorofila ,,a", integrată în membrana fotosintetizatoare.
Factori care influențează fotosinteza:

- Intensitatea fotosintezei este influențată și de compoziția spectrală având un maxim în radiațiile roșii;

- Concentrația dioxidului de Carbon (CO2). În compoziția aerului dioxidul de carbon participă cu 0.03%.

- Temperatura: Optimul termic al fotosintezei este situat de regulă între 25 - 30ș C la plantele de origine nordică, iar la cele de origine sudică în jur de 35 - 40ș C.

- Apa reprezintă materia primă pentru fotosinteză și anume pentru sinteza zaharurilor în menținerea normală a activităților celulare.
- Sărurile minerale de amoniu, azot, sulfat, fosfat au o influență pozitivă, dar numai în concentrația optimă.

B. Chemioautotrofă ( Chemiosinteza ), la care sursa de energie folosită în sinteza substanțelor organice o reprezintă energia chimică, fiind nutriția autotrofă specifică câtorva tipuri de bacterii. Aceasta folosește pentru sinteza A.T.P. - ului și a N.A.D.P.H. - ului energia chimică rezultată din oxidarea substanțelor anorganice cum sunt: hidrogenul sulfurat, acidul azotic, fierul și amoniacul.

În funcție de tipul de substanțe anorganice utilizate bacteriile chemiosintetizante se clasifică astfel:

1. Bacteriile sulfuroase oxidează compușii minerali ai sulfului, trăiesc în adâncurile apelor stătătoare, intervin în circuitul sulfului în natură.

2. Bacteriile nitrificatoare trăiesc în soluri umede, în apele dulci și sărate.
Sunt reprezentate de nitrit bacteriile ( Nitrosomonos ) și nitrat bacterii ( Nitrobacter ) contribuie la circuitul azotului în natură.

3. Hidrogen bacteriile; trăiesc în medii puțin aerate in care se eliberează hidrogenul; intervin în circuitul hidrogenului în natură.

4. Bacterii feruginoase; trăiesc în soluri și ape ce conțin compuși ai fierului. Contribuie la formarea zăcămintelor de fier de pe fundul apelor stătătoare.

5. Bacteriile metalogene reduc dioxidul de carbon la gaz metan. Trăiesc în mlaștini, în lacuri, în ape de canal și în stomacul erbivorelor.

2. Nutriția heterotrofă:

Organismele heterotrofe se hrănesc cu substanțe organice gata pregătite de natura vegetală sau de natura animală.
Nutriția heterotrofă este de două feluri:

A. Nutriția saprofită este caracteristică organismelor care se hrănesc cu substanțe organice de origine vegetală sau animală din organismele intrate în descompunere.

În grupa organismelor saprofite sunt incluse: numeroase bacterii, ciupercile inferioare, majoritatea ciupercilor superioare.
Organismele saprofite absorb substanțele organice dizolvate în apă prin membranele lor. Substanțele organice cu moleculă mare sunt mai întâi transformate ( hidrolizate cu ajutorul unor enzime) în substanțe mai simple și apoi absorbite.

Dintre plantele superioare prezintă nutriție saprofită planta numită cuibușorul pământului din familia Orhidee.
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles