Masivul Fagaras

1x punct

categorie: Geografie

nota: 9.71

nivel: Facultate

Din aceasta culme se desprind catre N, o serie de ramificatii frontale, in parte de aspectul unor custuri inalte, stincoase si cu versanti puternic inclinati, iar catre S, un mare numar de spinari prelungi si domoale, acoperite pe suprafete vaste de bogate pasuni alpine.
La S de culmea principala masivul este fragmentat, prin depresiunile adinci ale vailor Topologului, Argesului. Vilsanului[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Masivul Fagaras

Din aceasta culme se desprind catre N, o serie de ramificatii frontale, in parte de aspectul unor custuri inalte, stincoase si cu versanti puternic inclinati, iar catre S, un mare numar de spinari prelungi si domoale, acoperite pe suprafete vaste de bogate pasuni alpine.
La S de culmea principala masivul este fragmentat, prin depresiunile adinci ale vailor Topologului, Argesului. Vilsanului si Doamnei, intr-o succesiune de munti, care alcatuiesc in ansamblu culmea sudica a Fagarasului si din care fac parte muntii Coziei, Fruntile, Chitul.

In compunerea aceleeasi culmi intra si Masivul Izer-Papusa, care, insa, prin asezarea sa izolata, prin suprafata si prin marile inaltimi ce atinge, este considerat ca o entitate turistica aparte, desi se integreaza, din punct de vedere geografic si geologic, in complexul alpin al Fagarasului.Numeroasele poteci, excelent marcate, precum si cabanele situate pe vai si sub culme, usureaza parcurgerea acestui masiv.

Sint infaptuiri izvorite numai din grija regimului nostru democrat popular in sprijinul practicarii turismului, care a devenit o realitate pentru toti oamenii muncii, astazi in masura sa cunoasca, odata cu tezaurul de frumuseti ale muntilor nostri, si netagaduite binefaceri morale si fizice ale drumetiei de munte.

Potecile care patrund in masiv dispre N, urmind fie vaile, fie culmile sau flancurile acestora, marcheaza, intre cimpie si creasta principala, o diferenta de nivel de circa 2000 m.Dinspre S arterele de patrundere sint cu mult mal lungi si impun turistilor eforturi indelungate. In schimb, ele prilejuesc, deopotriva, cunoasterea unor regiuni a caror maretie nu este cu nimic inferioara versantului nordic.

Marea atractie a masivului o constituie, insa, creasta sa principala. Complexitatea formelor de teren, salbaticia versantelor abrupte, seile inguste si marile custuri sint elementele caracteristice ale peisajului fagarasean, la care se adaoga numeroasele circuri glaciare pe fundul carora salasluiesc zeci de lacuri, intre care, Avrigul, Caltunul, lacurile Doamnei, Capra, Bilea, Podragelul, Podragul, etc.

Precizam ca pentru parcurgerea celor mai multe dintre traseele ce strabat masivul, este necesara o buna pregatire fizica, iar pe alocuri oarecari cunostinte de tehnica alpina (pentru unele portiuni din creasta principala, Muchia Albotei).Masivul este format In ansamblu din roce metamorfice (sisturi cristaline) care se prezinta sub diferite aspecte.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles