Manastirea Agapia

1x punct

categorie: Geografie

nota: 9.85

nivel: Facultate

In timp, manastirea a suferit numeroase jafuri, distrugeri si incendii, dar totdeauna a fost refacuta si consolidata. A fost locuita de calugari pana in anul 1803, cand mitropolitul Veniamin Costache o transforma in manastire de maici.
Pe latura de sud a cladirii incintei, la etaj, in corpul de chilii al staretiei, a fost construit cu banii lasati de Mitropolitul Veniamin Costache si[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Manastirea Agapia

In timp, manastirea a suferit numeroase jafuri, distrugeri si incendii, dar totdeauna a fost refacuta si consolidata. A fost locuita de calugari pana in anul 1803, cand mitropolitul Veniamin Costache o transforma in manastire de maici.
Pe latura de sud a cladirii incintei, la etaj, in corpul de chilii al staretiei, a fost construit cu banii lasati de Mitropolitul Veniamin Costache si de sora sa, schimonahia Elisabeta Costache, prima stareta a Manastirii Agapia, paraclisul care are ca hram principal "Nasterea Maicii Domnului", sfintit in anul 1847. Biserica cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" din incinta manastirii a fost renovata de mai multe ori. Cu prilejul renovarii din anul 1858, interiorul bisericii a fost pictat de Nicolae Grigorescu. Cu toate ca avea doar 18 ani, acesta a realizat o remarcabila suita de compozitii murale si de icoane pline de lumina, miscare si realism. Pictorul a folosit modele vii, alese cu multa grija, pentru a realiza portretele sale si s-a inspirat pentru compozitii din marii mesteri ai Renasterii. Pentru Icoana Sfantului Gheorghe in picioare, de pe usa stanga a altarului, s-a inspirat din sculptura lui Donatello din Florenta, iar pentru a realiza pe prorocul Daniel, din stanga registrului de sus al tampei, si-a facut autoportretul.

" Sfintii lui Grigorescu sunt vii, omeneste vii si destul de sfinti prin expresia de bunatate, de indurare si de evlavie, pe care pictorul a stiut sa le-o dea fara sa-i desfigureze, fara sa-i bizantizeze prea mult, intelegand distinctiv ca un sentiment ceresc nu poate decat infrumuseta o figura omeneasca" (Al. Vlahuta, 1910).Grigorescu a imbinat traditia bizantina cu stilul neoclasic si cu arta romaneasca, creata de geniul sau artistic.

Pictura Manastirii Agapia este dominata de un puternic suflu realist, de viata, de autenticitate, ceea ce a facut sa dobandeasca o deosebita valoare artistica. Trei tablouri "reprezinta capodopera lui Grigorescu la Agapia: Intrarea in Ierusalim, portretul Sfantului Gheorghe de pe usa altarului si Maica Domnului cu Iisus in brate, tronand in nori, inconjurata de ingeri ..." (C. Matasa, 1929).In cupola boltei naosului este pictat Iisus Pancocrator, tronand pe un curcubeu, care pune in valoare tricolorul romanesc.

O maniera picturala, cu pasta uleioasa ingrosata si linii sigure, a fost abordata pentru tablourile Apostolilor Petru, Andrei, Ioan si Pavel, de pe cilindrul boltii, intre patru ferestre.Despre Nicolae Grigorescu si pictura sa de la Agapia au scris Al. Vlahuta, Barbu Delavrancea, George Oprescu, Francisc Sirato, I. D. Stefanescu si altii. " Din cate biserici avem in tara, nici una nu inchide o asa de aleasa comoara artistica, atata bogatie de viata cereasca, exprimata asa de frumos, asa de curat si cu atata putere." (Al. Vlahuta, 1910)

Cladirile din incinta adapostesc staretia, cancelaria, arhondaricul, casa de oaspeti, muzeul, biblioteca si atelierele.Cerdacul de la parter si cel de la etaj sunt largi, lucrate din lemn, frumos ornamentat, incarcate cu ghivece de flori, care intregesc imaginea de curatenie din aceste locuri.Acest asezamant de cult este situat catre nord, la cca. 2 km de Manastirea Agapia (Agapia din Vale), intr-o poiana adapostita.

Inceputurile vietii monahale au facut-o calugarii sihastri. In a doua jumatate a secoului XIV-lea, acestia, sub conducerea cuviosului Agapie, au ridicat un schit din lemn, pe locul numit astazi "Livada parintilor". De la acest sihastru si-au primit numele manastirea, muntii din jur, valea cu paraul si mai apoi satul si comuna.

La sfarsitul secolului al XV-lea, s-a construit o noua biserica din lemn si cateva chilii pe actualul loc, numit "Poiana lui Eufrosin".Cu timpul, numarul sihastrilor s-a marit si biserica a devenit neincapatoare. De aceea, la mijlocul secolului al XVI-lea, domnitorul Moldovei, Petru Rares si doamna Elena au contribuit la constructia unei noi biserici din piatra, pe locul celei vechi, pe care au inzestrat-o cu odoare si mosii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles