Maiasii

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.92

nivel:

Populatia Maya a trait in America Centrala in zona in care exista in zilele nostre Yucatan, Guatemala, Belize si partea de sud a Mexicului - provinciile Chiapas si Tabasco. Suprafata, aflata la sudul Tropicului Racului si la nordul Ecuatorului, are cam 900 kilometri de la nord la sud si 550 kilometri de la est la vest. Cultura lor era inca a pietrei, desi stiau sa lucreze cu carbunii si aurul[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Maiasii

Populatia Maya a trait in America Centrala in zona in care exista in zilele nostre Yucatan, Guatemala, Belize si partea de sud a Mexicului - provinciile Chiapas si Tabasco. Suprafata, aflata la sudul Tropicului Racului si la nordul Ecuatorului, are cam 900 kilometri de la nord la sud si 550 kilometri de la est la vest. Cultura lor era inca a pietrei, desi stiau sa lucreze cu carbunii si aurul. Poporul Maya adora jadul.Peisajul imperiului era foarte divers: vulcani activi, paduri, campie si tarmul Pacificului.

...

,,TRAPEZUL” MAYA

Teritoriul pe care trăiește astăzi populația maiașă era printre cele mai locuite cu zeci de milenii în urmă.

În perioada cuceririi spaniole, la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui următor, teritoriul ocupat de populația maya cuprindea Guatemala (cu excapția câtorva regiuni de pe coasta Pacificului), părțile apusene ale Salvadorului și Hondurasului, întreg Hondurasul Britanic, iar din Mexic stateleYucatan și Campeche,teritoriul Quintana Roo și regiunile răsăritene ale statelor Tabasco și Chiapas, prin urmare un teritoriu de vreo 900 km. Întregul teritoriu este situat în regiunea subtropicală , limita lui meridională coborând până aproape de paralela 14€ N.

Partea sudică a trapezului locuit de maiași este o regiune muntoasă cu numeroase vârfuri înalte, în mare parte de origine vulcanică, cu orașe așezate în văi sau pe platouri. Pentru civilizația maya regiunea muntoasă a Guatemalei a avut și alte avantaje: rocile vulcanice erau folosite pentru construirea locuințelor și a edificiilor de cult, precum și la confecționarea de metate ( pietre pentru măcinatul porumbului).

O primă epocă de înflorire a culturii maya,cuprinsă între anii 320e.n. și 987e.n., este desemnată istoric sub numele de ,,vechiul imperiu”, împărțită în trei perioade: 320-633; 633-731; 731-987. Descoperirile arheologice au infirmat vechea teorie că civilizația maya s-ar fi dezvoltat în mod izolat.

NOUL IMPERIU AL ,,ȘARPELUI CU PENE ”

După părăsirea principalelor centre de cultură din vechiul imperiu,așezate mai ales în regiunile râurilor Usumacinta și Motagua, civilizația maya emigrează mai ales spre țărmul Atlanticului, unde întemeiază așezările Chichen-Itza și Uxmal,și spre Oceanul Pacific, unde pune baza orașelor Antigua, Atitlan și Amatitlan.

Mai întâi cultura maya trece printr-o perioadă de declin, care se asociează cu unele influențele civilizațiilor vecine și cu o orientare către militarism și război a noilor centre.

După o perioadă de relativă independență se produce o importantă migrațiune a toltecilor, care cuceresc cele mai importante centre maya din Yucatan. Episcopul Diego de Landa, a cărui lucrare ,,Relacion de las cosas de Yucatan” se află printre cele mai comprtente surse spaniole cu privire la istoria maiașilor, arată: ,,Indienii cred că un mare senior, numit Kukulcan (,,Șarpele cu pene”), domnea impreună cu cei din neamul Itza, care s-au stabilit la Chichen –Itza ...”

Cronicile arată că ocuparea orașului Chichen-Itza de către indienii itza a durat peste două secole.Unele surse maya vorbesc și de o triplă alianță intre Chichen-Itza, Mayapan și Uxmal.

Așadar noul imperiu maya își mută centrele de cultură către nord –de la Uaxactun, Tikal, Pelenque și Quirigua la Chichen –Itza, Mayapan și Uxmal ,și adoptă elemente toltece în cultura sa, cel mai important fiind adorarea lui Quetzalcoatl-Kukulcan.

În perioada noului imperiu al ,,Sarpelui cu pene”,orașele maya devin adevărate cetăți; ele nu se mai construiesc în câmp deschis ci pe insule așezate în mijlocul lacurilor,în zone deluroase sau împădurite,sunt înconjurate de palisade,iar unul dintre ele era chiar apărat de un gard viu de maguey. Fernando Cortez descrie: ,,Orașul se găsește pe o stâncă ridicată, având într-o parte un lac mare ,iar în cealaltă parte un râu adânc ce se varsă în acest lac.Nu există decât o singură intrare accesibilă și totul este înconjurat de un șanț foate adânc, în spatele căruia se află o palisadă până la înalțimea pieptului.

Dincolo de palisadă se ridică un gard din scânduri foarte groase, înlt de două toaze (circa 3,90m), cu mici ferăstruici pentru lansarea săgeților. Turnuri de pândă se înață cu 7 sau 8 picioare ( 2,27-2,40 m) deasupra zisului gard, iar pe alte turnuri sunt îngrămădite pietre menite să servească la apărare.” Astfel, o clasă conducătoare străină impune un cult străin și un nou mod de viață vechilor maiași din Yucatan și din regiunea muntoasă a Guatemalei.

În perioada influenței toltece și, mai târziu, sub dominația aztecă, s-au produs câteva revolte și mișcări de independență ale unor orașe maya. Cea mai însemnată a fost cea din Mayapan, condusă de Hunac Ceel , devenit mai târziu erou național al poporului maiaș.Mayapan, principalul oraș din Yucatan, a exercitat o puternică influență politică și religioasă asupra întregii regiuni, reunind la un moment dat 12 cetăți maya sub hegemonia lui. Sfârșitul hegemoniei orașului Mayapan a grăbit ocuparea principalelor orașe de către azteci și decăderea culturală și politică a cetăților maya.

A urmat ocupația aztecă ,în timpul căreia centrele maya furnizau ca tribut sclavi pentru sacrificiile de oameni, și,în sfârșit ocupația colonială spaniolă,care va da vechii civilizații ultima lovitură,de pe urma căreia nu se va mai ridica.

Vechile orașe maya erau animate numai întimpul marilor ceremonii religioase și a zilelor de târg. În perioadele dintre aceste manifestări în oraș nu rămâneau decât nobilimea și personalul însărcinat să întrețină edificiile de cult, să păzească măștile și veșmintele de ceremonie.

În zilele de sărbătoare însă, centrul ceremonial se repopula, soseau negustorii din regiuni adesea depărtate și cumpărători, se negociau mărfuri din ținutul de sud.

Maiașii tăiau în așezări răspândite pe un spațiu vast, în apropierea câmpurilor lor de porumb, iar în anumite zile de sărbătoare vin la târg ca să asiste la ceremonii religioase mai importante.

Această viață, caracteristică vechiului centru ceremonial maya, a suferit unele modificări către sfârșitul așa-zisei perioade clasice, când orașele încep să se transforme în cetăți și sunt înconjurate de ziduri de apărare sau deplasate către poziții mai lesne de apărat, pe vârfuri de colină, la capătul unor peninsule înconjurate cu șanțuri adânci.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles