Lumea basmului - povestea lui Harap-Alb

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Lumea basmului - povestea lui Harap-Alb

Un prim argument referitor la caracteristicilor basmului se desprinde chiar din citatul dat in cerinta eseului. Manifestat inca din antichitate, fantasticul ia nastere prin incalcarea cu buna stiinta a rationalitatii si plasmuieste o lume opusa cotidianului. "Alterarea" realitatii se face prin interferenta naturalului cu supranaturalul, prin aparitia imposibilului, a absurdului in mecanismul existentei. "Alterarea" rationalului duce la constituirea unei lumi care actioneaza dupa principii diferite de cele reale.

O categorie a fantasticului este fabulosul, care prezinta personaje sau fapte imaginare, de domeniul incredibilului. Fabulosul este specific basmului popular, specie literara, in care actiunea se situeaza inca de la inceput pe taramul imaginar, prin formula stereotipica: "A fost odata ca niciodata", semn ca peripetiile personajelor pot fi puse pe seama unor forte supranaturale. De aceea, in lumea basmului vointa omului nu cunoaste limite si nu exista contrarii care nu pot fi rezolvate.Inspirandu-se din teme si motive ale basmelor populare, Ion Creanga le-a respectat esenta, dar le-a dat o interpretare personala, de unde si farmecul povestilor sale.

Capodopera sa, "Povestea lui Harap-Alb", se incadreaza intr-o arie tematica mai larga, un ciclu al "incercarilor grele", in care eroul face ispravi iesite din comun si a caror realizare devine posibila cu ajutorul unor insotitori nazdravani sau al unor animale recunoscatoare.
Un al doilea argument privitor la trasaturile basmului ("Basmul porneste de la realitate dar se desprinde de ea, trecand in supranatural") se poate proba referindu-se la personaje, care, pe langa calitati si defecte omenesti, pot avea si insusiri supranaturale.

Dupa cum spune si G. Calinescu, "eroii basmului nu sunt doar oameni, ci si fiinte himerice si, cand intr-o naratiune lipsesc acesti eroi himerici nu avem de-a face cu un basm". Ce altceva ar putea fi acele personaje: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila, daca nu aceste fiinte himerice, create de imaginatia autorului, fara corespondent in realitate. Insa vorbirea si atitudinea lor prietenoasa ii umanizeaza si acestia amintesc de tovarasi de copilarie ai lui Ion Creanga. « mai multe referate din Romana