Lumea basmului - Povestea lui Harap-Alb

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.24

nivel: Liceu

O categorie a fantasticului este fabulosul, care prezintă personaje sau fapte imaginare, de domeniul incredibilului. Fabulosul este specific basmului popular, specie literară, în care acțiunea se situează încă de la început pe tărâmul imaginar, prin formula stereotipică: „A fost odată ca niciodată”, semn că peripețiile personajelor pot fi puse pe seama unor forțe supranaturale. De acee[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Lumea basmului - Povestea lui Harap-Alb

O categorie a fantasticului este fabulosul, care prezintă personaje sau fapte imaginare, de domeniul incredibilului. Fabulosul este specific basmului popular, specie literară, în care acțiunea se situează încă de la început pe tărâmul imaginar, prin formula stereotipică: „A fost odată ca niciodată”, semn că peripețiile personajelor pot fi puse pe seama unor forțe supranaturale. De aceea, în lumea basmului voința omului nu cunoaște limite și nu există contrarii care nu pot fi rezolvate.

Inspirându-se din teme și motive ale basmelor populare, Ion Creangă le-a respectat esența, dar le-a dat o interpretare personală, de unde și farmecul poveștilor sale.Capodopera sa, „Povestea lui Harap-Alb”, se încadrează într-o arie tematică mai largă, un ciclu al „încercărilor grele”, în care eroul face isprăvi ieșite din comun și a căror realizare devine posibilă cu ajutorul unor însoțitori năzdrăvani sau al unor animale recunoscătoare.

Un al doilea argument privitor la trăsăturile basmului („Basmul pornește de la realitate dar se desprinde de ea, trecând în supranatural”) se poate proba referindu-se la personaje, care, pe lângă calități și defecte omenești, pot avea și însușiri supranaturale.

După cum spune și G. Călinescu, „eroii basmului nu sunt doar oameni, ci și ființe himerice și, când într-o narațiune lipsesc acești eroi himerici nu avem de-a face cu un basm”. Ce altceva ar putea fi acele personaje: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă, dacă nu aceste ființe himerice, create de imaginația autorului, fără corespondent în realitate. Însă vorbirea și atitudinea lor prietenoasă îi umanizează și acesția amintesc de tovarăși de copilărie ai lui Ion Creangă.

Al treilea argument, o lume în care voința omului nu conoaște limite, în care nu există contrarii, care sa nu poată fi rezolvate, se referă la caracterul inițiatic al drumului pe care îl parcurge eroul de la faza de mezin la cea de împărat. „Povestea lui Harap-Alb” poate fi citită pe două niveluri.

Un prim nivel ar fi acela al interpretărilor curente, prin care luăm contact cu povestea unui personaj și al acțiunilor prin care acesta trece. Un al doilea este unul mai complex, prin care cititorul, depășind ceea ce sugerează în aparență narațiunea, pătrunde în straturile ei profunde și identifică semnificațiile simbolice.

Din acest punct al interpretării „Povestea lui Harap-Alb” este un bildungsroman, o „carte” a formării unui personaj, a evoluției sale din stadiul de începător în cel de cunoscător cu experință de viață.
Ritualul inițierii este un vechi fundament al basmului. Drumul personajului central nu este altceva decât un traseu inițiatic, cu probe care trebuie trecute.

Fiul craiului va parcurge o cale pe care odată și tatăl său a străbătut-o. De aceea este sfătuit de Sfânta Duminică să ceară de la tatăl său calul, hainele și armele acestuia de pe vremea când a fost mire. Mezinul va trece o primă probă, cea a înfruntării ursului, care de fapt era tatăl său deghizat.
Deși a fost avertizat de către tatăl său să se ferască de Spân, fiul craiului încă nematurizat se „întovărășește” cu acesta. Ajungând la o fântână, novicele cade în cursa pe care Spânul i-a întins-o: intră în fântână și nu mai poate ieși decât când acceptă să fie sluga Spânului. Acesta este momentul în care eroul capătă numele de Harap-Alb.
Al patrulea argument se axează pe afirmația ca „basmul pornește de la realitate”. Realismul în „Povestea lui Harap-Alb” se observă în arta caracterizării și individualizării unor personaje. Prin felul de a se comporta, prin felul de a vorbi, prin descrierile înfățișărilor lor, prin modul în care sunt văzute de celelalte personaje. Astfel, ne apare figura craiului, tatăl celor trei feciori, care înzestrat cu o îndelungată experiență de viață este caracterizat prin vorbirea lui sfăteană, plină de proverbe și zicători populare, a fetei de împărat care era frumoasă „de mama focului”.
În concluzie, basmul cult „Povestea lui Harap-Alb” chiar dacă este o creație originală, nu se îndepărtează prea mult de cel popular.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles