Lumea Baltagului - Sadoveanu

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.97

nivel: Liceu

Distanta de la balada populara la roman este mare, trecând prin talentul, imaginatia, patrunzatoarea observatie sicuala si psihologica a romancierului. Mihail Sadoveanu înlatura descrierea si pune accentul pe actiune si pe psihologie.
Fata de resemnarea ciobanului moldovean, Mihail Sadoveanu creeaza o psihologie feminina, iesita din comun, prin setea sa de dreptate si de adevar.
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Lumea Baltagului - Sadoveanu

Distanta de la balada populara la roman este mare, trecând prin talentul, imaginatia, patrunzatoarea observatie sicuala si psihologica a romancierului. Mihail Sadoveanu înlatura descrierea si pune accentul pe actiune si pe psihologie.
Fata de resemnarea ciobanului moldovean, Mihail Sadoveanu creeaza o psihologie feminina, iesita din comun, prin setea sa de dreptate si de adevar.

În fond romanul poate fi considerat o continuare a baladei populare. Prin umanismul sau profund, prin valorile etice pe care le propune, Baltagul este o capodopera a creatiei sadoveniene, dar si o remarcabila creatie a literaturii române moderne.
Firul epic central îl reprezinta încercarea Vitoriei Lipan de a descoperi si de a pedepsi pe ucigasii sotului sau. Drumul ei este urmarit pe fundalul unei comunitati specifice, aceea a oamenilor de la munte cu legile, datinile, obiceiurile lor specifice. Astfel alaturi de psihologia complexa si compicata a Vitoriei Lipan, romanul se constituie într-o monografie a satului moldovean.
Existenta Vitoriei Lipan se desfasoara pe fundalul unei existente pastorale de specific national, cu asezari sociale, economice si cu deprinderi specifice oierilor. Spatiul romanului este mioritic, cuprinzând asezarile oierilor din partea dinspre munte a Moldovei.

Existenta pastoreasca este urmarita mai ales prin familia Vitoriei Lipan.
Monografia satului: descrierea satului, a caselor, a ocupatiilor, conservatorismul, psihologia oamenilor de la munte, credinte, superstitii, calendar, obiceiuri (botez, nunta, înmormântare)
Rânduielile gospodaresti sunt dupa datina: barbatul cu oile, femeia cu problemele casei. Casa are ograda cu adapost pentru vite fiind construita cu toate cele de trebuinta: iei de miel în pod, faina de porumb si lemne adusa de la câmp în desagi. Satul are ulicioare lungi si cotite cu carari printre gradini, are crâsma si biserica.

În sat viata se desfasoara calendaristic între plecarea turmelor la pasunta si întoarcerea lor la iernatic. Vremea este înteleasa dupa semne. În viata oierilor nimic nu iese din traditie. Obisnuinta, datina sunt singura lege. Oamenii nu stiu carte, ei se adreseaza preotului pentru citirea si scrierea scrisorilor si a actelor. Satul este izolat astfel încât oamenii abia au auzit de posta si de tren.
Mihail Sadoveanu evoca o lume arhaica, departe de binefacerile civilizatiei. Izolate de lumea din vai, rânduri dupa rânduri de generatii, în sute dupa sute de ani, se veselisera de cresterea zilei si începutul anilor; toate urmai ca pe vremea lui Boerebista, craiul nostru cel demult; stapânii se schimbasera, limbile se prefacusera, dar rânduielile omului si ale stihiilor staruisera; asa încât se cuvenea ca si copii sa-si aiba partea lor.

Oamenii sunt conservatori; cred în superstitii: vise semne. Astfel când Vitoria Lipan si-a visat sotul, tecând calare peste o apa neagra cu spatele întors spre ea, si-a dat seama ca sotul ei a murit. Desi s-a schimbat calendarul, oamenii îl urmeaza tot pe cel vechi. Vitoria Lipan tine post negru douasprezece vineri la rând si îi cere preotului sa faca slujba pentru sotul ei. Vitoria o cearta pe Minodora pentru ca vrea sa-si schimbe portul si pentru ca-i place dansul. Dupa rânduiala ea ar trebui sa poarta camasa alba, catrinta neagra si parul împletit cununa.

Desi este convinsa, ca sotul ei a murit, Vitoria se duce la baba Maranda ca sa-i ghiceasca. Cere sfatul preotului si se adreseaza stapânii pamântesti, desi nu crede in eficienta acestora; – Atunci de ce sa mai scriu jalba? – Asa, ca sa fie.
În roman Mihail Sadoveanu insista mult asupra traditiilor si obiceiurilor legate de momentele importante ale vietii: botezul, nunta, sarbatori religioase, înormântarea.

La Borca, Vitoria Lipan asista la un botez: Vitoria a trebuit sa supuie, sa descalece, sa intre la lehuza si sa-i puie rodin sub perna un costei cu bucatele de zahar si pe fruntea crestinului celui nou o hârtie de douazeci de lei. S-a închinat cu paharul de bautura catra nânasi, a sarutat mâna preotului... Obiceiul locului era ca toata lumea sa participe la bucuria familiei. Vitoria pune rodin (dar) sub capul copilului (o punga cu bucatele de zahar) iar pe frunte o hârtie de 20 de lei, apoi închina paharul catre nânasi si saruta mâna preotului.

Un alt eveniment surprins este nunta de la Cruci: La Cruci a dat de nunta. Fugeau saniile cu nuntasii pe gheata Bistritei. Mireasa si drustele cu capetele înflorite; nevestele numai în catrinti si bonditi. Barbatii împuscau cu pistoalele asupra brazilor, ca sa sperie si s-alunge mai degraba iarna. Cum au vazut oamenii straini pe drumul de sus, vorniceii au pus pinteni si le-au iesit înainte cu naframile de la urechile cailor fâlfâind. Au întins plosca s-au ridicat pistoalele. Ori beau în cinstea feciorului de împarat si a slavitei doamne mirese, ori îi omoara acolo pe loc.

Nunta s-a abatut catra drum. Vitoria a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei.
Mireasa si drustele aveau capetele înflorite, nevestele earu îmbracate în catrinta si bonditi, barbatii împuscau deasupra brazilor iar vorniceii ieseau înaintea srainilor cu plosca plina. Nuntasii coboara cu saniile pe gheata Bistritei. Vitoria oprimeste plosca si face o urare frumoasa mirilor.

Înmormântarea lui Nechifor Lipan este un bun prilej pentru a prezenta obiceiurile de la înmormântare specifice zonei: Mortul este pus într-un car cu cetina, tras cu doi boi; carul este însotit de trei preoti, de trei barbati cu buciume si patru bocitoare. O batrâna are sinuri de pânza pentru datina podurilor. Ramasitele mortului sunt stropiti cu vin, iar peste groapa se arunca o gaina neagra. Dupa înmormântare se face praznic si apoi parastas la trei, noua si patruzeci de zile.
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles