Lucian blaga - paradis in destramare

3x puncte

categorie: Romana

nota: 7.27

nivel:

     Portarul înaripat mai tine întins

     un cotor de spada fara de flacari.

     Nu se lupta cu nimeni,

     dar se simte învins.

     Pretutindeni pe pajisti si pe ogor

     se[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Lucian blaga - paradis in destramare

     Portarul înaripat mai tine întins

     un cotor de spada fara de flacari.

     Nu se lupta cu nimeni,

     dar se simte învins.

     Pretutindeni pe pajisti si pe ogor

     serafimi cu parul nins

     înseteaza dupa adevar,

     dar apele din fântâni

     refuza galetile lor.

     Arând fara îndemn

     cu pluguri de lemn

     arhanghelii se plâng

     de greutatea aripelor.

     Trece printre sori vecini

     porumbelul sfântului duh,

     cu pliscul stinge cele din urma lumini.

     

     Noaptea îngerii goi

     zgribulind se culca în fân:

     vai mie, vai tie,

     paianjeni multi au umplut apa vie,

     odata vor putrezi si îngerii sub glie,

     tarâna va seca povestile

     din trupul trist.





      Poezia face parte din volumul Lauda somnului(1929), volum, care se impune printr-o originalitate incontestabila. Poezia apartinând acestui volum prezinta un univers în destramare cufundat într-o stare hipnotica. Imaginea acestui univers în destramare este surprins foarte bine în versuri:

     pretutindeni e o tristete, e o negare, e un sfârsit

      Poetul trateaza într-o maniera personala o serie de mituri biblice, în acest sens este semnificativa marturisirea sa: E adevarat ca în poezia mea sunt frecvente si motive mitice, chiar teologice. Dar de aceste elemente uzez în chipul cel mai liber, ca mijloace de expresie poetica. Motivele nu sunt tratate dogmatic. Le folosesc în sens totdeauna creator, liber, le modific si le amplific dupa necesitati. Nascocesc motive mitice la fiece pas fiindca fara o gândire mitica nu ia fiinta, din pacate sau din fericire, nici o poezie.

      Blaga prelucreaza creator, liber, mitul genezei, mitul cristic, mitul învierii mortilor, mitul sfântului Ioan, mitul sfântului Gheorghe. Unul dintre miturile fundamentale este Paradisul. În conceptia poetului, dupa izgonirea din Paradis divinul sacru s-a retras din lume, rupându-se definitiv legatura cu omul.

      Punctul de plecare este un motiv biblic: si izgonind pe Adam l-a asezat în preajma raiului celui din Eden si a pus heruvimi si sabie de flacari vâlvâitoare sa pazeasca drumul spre pomul vietii (Facerea)

      Prelucrând liber acest motiv biblic, Blaga creaza imaginea unei lumi moderne, a pacatelor, a unei lumi în destramare, din care divinul si sacrul lipsesc cu desavârsire. Poetul procedeaza la o desacralizare a simbolurilor crestine. Astfel îngerul de la poarta Paradisului numai tine în mâna decât un cotor de spada fara de flacari:

     Portarul înaripat mai tine întins

     un cotor de spada fara de flacari.

      Deci sabia de flacari vâlvâitoare din Biblie devine la Blaga cotor de spada, sugerând pierderea sacralitatii. Portarul înaripat devine un paznic inutil al unui tarâm, care si-a pierdut atributele esentiale. Peste tot domineste o tristete metafizica, o dezolare, un sentiment al inutilitatii:

     Nu se lupta cu nimeni,

     dar se simte învins.

      Blaga procedeaza la o umanizare, la o tratare în maniera profana a figuratiei biblice. Astfel serafimi, cu parul nins înseteaza dupa adevar; arhanghelii ara cu pluguri de lemn, plângându-se de greutatea aripelor; porumbelul sfântului duh stinge cele din urma lumini; îngerii goi se culca în fân, zgribulind de frig:

     Pretutindeni pe pajisti si pe ogor

      serafimi cu parul nins

      înseteaza dupa adevar,

      dar apele din fântâni

      refuza galetile lor.

      Arând fara îndemn

      cu pluguri de lemn

      arhanghelii se plâng

      de greutatea aripelor.

      Trece printre sori vecini

      porumbelul sfântului duh,

      cu pliscul stinge cele din urma lumini.

      Noaptea îngerii goi

      zgribulind se culca în fân

      Si în aceasta poezie se întâlneste simbolul fântânii, care sugereaza adevaruri fundamentale, care se refuza cunoasterea, de exemplu:

     dar apele din fântâni

     refuza galetile lor.

      Apa vie, care ar putea dezvalui omului taina de dincolo, refuza omului aceasta dezvaluire si anunta momentul dramatic, inevitabil, când sacrul, divinul, se vor retrage definitiv din lume:

     vai mie, vai tie,

     paianjeni multi au umplut apa vie,

     odata vor putrezi si îngerii sub glie,

     tarâna va seca povestile

     din trupul trist.

      Ultima parte a poeziei exprima moartea mitului, a fanteziei, a imaginatiei. Sensul fundamental al poeziei este ca lumea moderna, desacralizata, demitizata, nu mai întelege glasul de sus, glasul divinitatii. Tristetea, dizolarea sunt determinate de sentimentul retragerii divinului din lume.

      Din punct de vedere stilistic poezia se remarca plin simplitate; metaforic poetul sugereaza destramarea mitului despre Paradis, dar si destramarea lumii pentru ca pierderea credintei transforma lumea, pamântul într-un trup trist. Sentimentul de tristete provine deci din constientizarea ruperii de cosmic, de divin.

      Întregul discurs liric este alcatuit din doua sfere conceptuale.

      Prima, alcatuita din elemente, care sugereaza paradisiacul: portarul înaripat, serafimi, arhangheli, îngeri, porumbelul sfântului duh, apa vie; în cealalta sfera conceptuala intra toate determinarile care sugereaza destramarea Paradisului: cotorul de spada fara de flacari, parul nins, îngerii goi zgribulind, greutatea aripelor.

      Invocatia vai mie, vai tie actualizeaza criza. Discursul liric se alcatuieste, creste din secvente disparate, dar care în final alcatuiesc un tot unitar, oferind imaginea lumii moderne, care a pierdut contactul cu sacrul, miticul, divinul.



DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles