Lucian blaga - eu nu strivesc corola de minuni a lumii

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.15

nivel: Liceu

     Simplitatea expresiva a acestui text, considerat unanim a fi arta poetica a lui Blaga si, mai mult chiar, intuitia generatoare a întregului sau sistem filozofic, se impune de la prima lectura. Ceea ce se retine numaidecât este refuzul paradoxal al cunoasterii si vointa de conservare a tainelor, din iubire pentru ele. Ideea se valorifica plastic printr-o comparatie dezvoltata în maniera mai ge[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Lucian blaga - eu nu strivesc corola de minuni a lumii

     Simplitatea expresiva a acestui text, considerat unanim a fi arta poetica a lui Blaga si, mai mult chiar, intuitia generatoare a întregului sau sistem filozofic, se impune de la prima lectura. Ceea ce se retine numaidecât este refuzul paradoxal al cunoasterii si vointa de conservare a tainelor, din iubire pentru ele. Ideea se valorifica plastic printr-o comparatie dezvoltata în maniera mai generala din Poemele luminii, în fruntea carora e asezata în chip semnificativ.

      Elementul care declanseaza emotia lirica e tocmai aceasta idee. În Pietre pentru templul meu, volum publicat concomitent cu cel deja pomenit, citim urmatoarele: "Câteodata datoria noastra în fata unui mister nu e sa-l lamurim, ci sa-l adâncim asa de mult, încât sa-l prefacem într-un mister si mai mare." Identitatea acestei afirmatii cu semnificatia poeziei dovedeste limpede obsesia autorului, care exprima o credinta adânca si o atitudine cu implicatii dintre cele mai importante.

      Legatura între poezia si filozofia viitorului autor al Trilogiei cunoasterii este indiscutabila. Poetul însusi o recunoaste într-un interviu din 1935, cel putin pentru perioada care ne intereseaza aici: "La începutul creatiei mele literare planul poetic si cel filozofic interferau, însa pe masura ce am înaintat în viata ele s-au diferentiat încet, încet, si tot mai mult". Pe de alta parte, în acelasi an, 1935, referindu-se mai precis la intuitia din Eu nu strivesc corola..., Blaga marturisea într-un articol ca din ea, fara sa banuiasca macar, s-a dezvoltat mai târziu "ideea despre dogma ca metoda creatoare. Acea atitudine metafizica a fost însa punctul de plecare, matca din care s-a nascut roiul multiplu articulat al sistemului meu epistemologic".

      Pentru a stabili mai exact sensul relatiei dintre poezie si filozofie la Blaga, trebuie neaparat subliniat ca opera gânditorului este produsul, desigur amplificat si expus discursiv, al unor intuitii lirice initiale si nu invers, cum o presupune operatia destul de raspândita de a interpreta poezia prin prisma conceptelor din Trilogie. Iata din ce cauza constructiile teoretice ale lui Blaga se caracterizeaza prin frumusete si armonie interioara, adica prin virtuti estetice, dincolo de orice valoare de adevar, în vreme ce poezia e intuitie lirica de cea mai pura speta si de cea mai buna calitate. Din considerente ca acestea, Eu nu strivesc corola... reprezinta o realitate de sine statatoare, care nu trebuie privita si judecata dintr-o perspectiva exterioara, întrucât ea nu este punctul de ajungere sau de concretizare plastica a unei idei filozofice, ci, dimpotriva, punctul de plecare al acesteia din urma.

      Textul se organizeaza în doua mari secvente aflate într-o opozitie elementara: de la negatie la afirmatie. Poetul nu spulbera tainele, ci, dimpotriva, le potenteaza. Fiecare secventa contine la rândul ei doua momente care în prima se afla în antiteza, iar în a doua se asociaza prin comparatie. Iata prima secventa cu cele doua momente ale ei:

     (I)"Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

     si nu ucid cu mintea tainele ce le-ntâlnesc

     în calea mea

     în flori, în ochi, pe buze ori morminte"

     (II)"Lumina altora

     sugruma vraja nepatrunsului ascuns

     în adâncimi de întuneric".

      În aceasta parte trebuie constate, înainte de orice, câteva lucruri mai însemnate. Risipirea tainelor apare poetului ca o actiune de nepermisa si cruda violare a "corolei de minuni a lumii", de vreme ce verbele folosite sunt "nu strivesc", "nu ucid" si "sugruma". În al doilea rând, misterul este întâlnit "în flori, în ochi, pe buze ori morminte". Prezenta lui face parte dintre "minunile lumii" si e asociata cu ideea de vraja. Impresia generala a aceea a unei ordini a lumii care nu trebuie compromisa printr-o interventie violenta, întrucât ea coincidea cu viata însasi.

      A doua secventa a poeziei e la fel de simpla:

     (I)"dar eu,

     eu cu lumina mea sporesc a lumii taina -"

     (II)"si-ntocmai cum razele ei albe

     nu micsoreaza, ci tremuratoare

     mareste si mai tare taina noptii"

     (I)"asa îmbogatesc si eu întunecata zare,

     cu largi fiori de sfânt mister,

     si tot ce-i ne-nteles

     se schimba-n întelesuri si mai mari

     sub ochii mei -

     caci eu iubesc

     si flori si ochi si buze si morminte".

      E evident ca prin comparatie nu dobândim propriu-zis o semnificatie noua, ci doar o explicatie suplimentara de acela al metaforelor pe care Blaga le numeste plasticizante, diferentiindu-le de cele revelatorii. Granita ramâne totusi labila si comparatia cunoasterii cu lumina lunii poate fi interpretata si ca un spor de semnificatii, fie ele si secundare.

      Nu se poate contesta ca poezia în genere si mai cu seama poezia moderna lucreaza mai degraba cu obscuritati decât cu limpezimi. Faptul ca atare tine desigur de dialectica expresiei tinzând necontenit spre originalitate, dar nu mai putin de calitatea sondajului liric. Functia reflexiva a limbajului poetic se hipertrofiaza în dauna celei tranzitive, generând dificultati de întelegere din ce în ce mai mari. Fara sa exprime direct acest proces dramatic, poezia lui Blaga este totusi o veriga din lantul desfasurarii lui.

      Dar în vreme ce multi dintre poetii secolului nostru si-au orientat eforturile de inovatie spre domeniul expresiei, autorul Laudei somnului a rasturnat întreaga viziune a lirismului, investigând prin mit zone ale realitatii si ale spiritualitatii noastre etnice pe care pâna la el nici macar nu le-a întrevazut cineva. Astfel încât aportul decisiv al lui Blaga la dezvoltarea poeziei românesti consta nu într-o anumita superioritate expresiva sau imagistica, ci în descoperirea si exploatarea unui întreg nou continent al lirismului. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este doar poarta prin care se intra în acest continent. Rostul acestei mici poezii e acela al unui simplu, dar extrem de semnificativ moto la întreaga opera a lui Lucian Blaga.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles