Lobby in Uniunea Europeana

3x puncte

categorie: Stiinte Politice

nota: 9.88

nivel: Facultate

Si Luigi Graziano are o perspectiva dihotomica asupra teoriilor privind grupurile de interese. Astfel, se face distinctie intre perspectiva socio-centrica si cea stat-centrica. Prima se refera la traditia anglo-saxona, iar cea de a doua la traditia franceza. Aceste perspective corespund notiunilor de "public interest" si "interet general". Cele doua concepte ilustreaza doua viziuni diferite asupr[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Lobby in Uniunea Europeana

Si Luigi Graziano are o perspectiva dihotomica asupra teoriilor privind grupurile de interese. Astfel, se face distinctie intre perspectiva socio-centrica si cea stat-centrica. Prima se refera la traditia anglo-saxona, iar cea de a doua la traditia franceza. Aceste perspective corespund notiunilor de "public interest" si "interet general". Cele doua concepte ilustreaza doua viziuni diferite asupra a ceea ce inseamna Public. ", in prima sintagma, se refera la ceea ce o colectivitate detine in comun, dar si la un spatiu public (ca in jardin public, public square).

Acesta desemneaza o arena care apartine in aceeasi masura atat statului cat si societatii. Sfera publica pentru Habermas are o conotatie similara: se refera la ceea ce nu este privat in societatea civila (opinia publica, presa, piata, profesiile). Prin contrast, interet general nu poate fi decat prerogativa statului si a institutiilor acestuia. Nu poate fi pluralizata si presupune o vue d'ensemble a societatii si a nevoilor acesteia. Desi actorii sociali pot sa-ti urmareasca in mod liber diversele scopuri, ceea ce este comun, public, de importanta suprema pentru natiune cade sub jurisdictia exclusiva a statului"(Graziano 1998, p. 44).

Aceasta dihotomie se suprapune intr-o oarecare masura pe relatia dintre teoria corporatista si cea pluralista. Iata cum prezinta Enciclopedia Blackwell a Gandirii Politice modul in care aceste teorii abordeaza grupurile de interese: "Teoria corporatista s-a configurat in opozitie ferma cu pluralismul ca model al vietii politice axat pe grupuri de interese, dar pe masura rafinarii progresive a teoriei prin valorificarea dovezilor empirice, devine tot mai evident ca pluralismul si corporatismul nu trebuie privite ca alternative ce se exclud reciproc, ci ca puncte extreme ale unui continuum definit de gradul in care intre organizatiile de interese si stat s-au stabilit relatii monopoliste si de interdependenta. (...)
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Stiinte Politice

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles