Liviu rebreanu (nuvele)

5x puncte

categorie: Romana

nota: 8.16

nivel: Gimnaziu

     Punct de reper in proza româneasca interbelica , Liviu Rebreanu , scriitor nascut într-o lume robusta de tarani ardeleni , inseamna deopotriva continuitate si ruptura , traditie si inovatie .Înciuda aparentei de spirit greoi , masiv , creatia sa , extrem de variata sub raport tematic si artistic , ramâne momentul de referinta , punctul de plecare in orice analiza a prozei românesti din primel[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Liviu rebreanu (nuvele)

     Punct de reper in proza româneasca interbelica , Liviu Rebreanu , scriitor nascut într-o lume robusta de tarani ardeleni , inseamna deopotriva continuitate si ruptura , traditie si inovatie .Înciuda aparentei de spirit greoi , masiv , creatia sa , extrem de variata sub raport tematic si artistic , ramâne momentul de referinta , punctul de plecare in orice analiza a prozei românesti din primele decenii ale secolului XX .

      Nascut la 27 noiembrie 1885 la Târlisaua , in tinutul Nasaudului , Liviu este cel dintâi venit pe lume intr-o familie numeroasa ( 14 copii ) , a unui invatator , Vasile Rebreanu , fost coleg de scoala si prieten cu George Cosbuc . Cei dintâi ani ai existentei sale se desfasoara în Nasaud , iar scoala primara o face cu tatal sau , la Moieru .

      Urmeaza 2 clase la gimnaziu graniceresc din Nasaud , trei clase la liceul german din Bistrita si înca trei la scoala de Honvezi din Sopron ( Ungaria ) , unde isi ia bacalaureatul . În toamna anului 1903 pleaca la Budapesta cu intentia de a studia medicina , dar starea materiala a familiei lui îl determina sa intre ca bursier la Academia Militara "Ludoviceum" din Budapesta pâna in 1906 , când iese sublocotenent în armata austro-ungara . Cariera militara a scriitorului se încheie în 1908 , în urma unui conflict cu autoritatile , dupa ce fusese repartizat la garnizoana honvezilor regali din Gyula . Participând la serbarile "Astrei" , cunoaste scriitori din tara si e decis sa treaca muntii , episod care se va petrece in 1909 . La scurt timp , în 1910 , e arestat la cerera guvernului austro-ungar si dupa o perioada dedetentie la Vavaresti , e extradat si întemnitat la Gyula . În închisoare , traduce din M Gorlei . Prima parte a activitatii lui ca scriitor se desfasoara în spatiul jurnalisticii , apoi va colabora la "Lumina" , "Flacara" , "Revista idealista" , "Viata româneasca" .

      Împreuna cu M. Sorbul scoate între anii 1910-1911 revista "Scena" , iar în 1911 este numit de catre Emil Gârleanu secretar literar al Teatrului din Craiova . În 1912 se casatoreste cu Fanny I. Radulescu si în acelasi an îi apare la Orastie cel dintâi volum "Framântari" , care va fi urmat în 1919 de "Golanii" si "Marturisire" .

      În timpul razboiului termina prima versiune a romanului "Ion" , iar dupa încheierea conflagratiei primeste directia colectiei "Scriitori celebri" , traducând numeroase lucrari .

      În 1919 va începe colaborarea cu "Sburatorul" , cu cronici teatrale si nuvele si-n acelasi an are loc premierea piesei "Cadrilul" . În 1920 apare romanul care îl va impune ca cel mai mare prozator de pâna atunci , "Ion" .Rebreanu face parte dintre membrii statornici ai cenaclului "Sburatorul" , colaborând la periodicele inspirate din acest cenaclu si fiind chiar director al unor publicatii ce ilustreaza ideologia lovinesciana : "România Literara" ( 1932 - 1934 ) , "Viata" ( 1940 - 1944 ) .

      Romanul aparut în 1920 este considerat de Lovinescu "cea mai mare creatie româneasca" si el îi va aduce scriitorului consacrarea academica . Academia îi acorda premiul Nasturel , iar , 2 ani mai târziu , dupa aparitia romanului "Padurea Spânzuratilor" primeste marele premiu al romanului .

      Ultimele 2 decenii ale existenti sale marcheaza recunoasterea ca personalitate de prima marime , e ales presedinte al Societatii Sciitorilor Români si delegat la Congresul International al sciitorilor de la Berlin .Va participa si la congresul autorilor dramatici ( Madrid ) si la centenarul Ibsen ( Oslo ) . Este director al teatrului national de la Bucuresti . În 1939 devine membru al Academiei Române , tinând un memorabil discurs de receptie : "Lauda taranului român" . Urmeaza o ferventa activitate de creatie publicistica în mai toate revistele timpului , traduce , scrie teatru . Ultimii ani ai existentei sale sunt marcati de retragerea din viata publicistica , moartea sciitorului survenind la 1 septembrie 1944 .

      Proza lui Rebreanu se contureaza în jurul a 3 teme majore , însa , fara îndoiala Rebreanu ramâne înainte de orice , analistul lumii rurale a carei mentalitate o cunoaste si o exprima cu precizie , demonstrându-i mecanismul intim .

      Desi e "pretuit cu moderatie ca nuvelist" ( D. Micu ) , începuturile sale sciitoricesti , nuvelele si schitele formeaza o parte importanta a operei , un exercitiu premergator constructiilor romanicesti . Tematica rurala rurala reprezinta punctul de plecare a nuvelelor "Lacrima" , "Dintele" , "Ofilire" , "Rafuiala" , "Nevasta" ... Privite în ansamblu , acestea compun o monografie a spatiului ardelenesc si delimiteaza "raza exacta de investigatie psihologica a scriitorului care este nifletul întunecat , cvasi-bestial , cu procese începte , trudnice , cu izbucniri violente , aproape furioase .

      O alta serie de nuvele ( "Ordonanta colonelului" , "Maiorul" , "Codrea" , "Calvarul" , "Hora mortii" , "Itic Strul dezertor" ) ilustreaza tematica razboiului ...

      Rezumatele nuvelelor : "Nevasta"

      Ion Bolovanu statea si isi petrecea ultimele clipe ale vietii . Nevasta lui îl vegheaza si se gândeste la viitor . Îl vede cum se chinuie si I se face mila de el , dar nu poate plânge , ca si celelalte femei care erau de fata . Dupa înca câteva chinuri , Ion moare . Nevasta se încredinteaza ca a murit apoi se sperie . Una dintre babele plângatoare îi spune nevestei ca tare i-a fost drag si de aceea nici nu poate sa plânga . Nevasta atunci îsi da seama ca barbatul nu i-a fost de loc drag , ca a batut-o , ca bea . Între timp celelalte rude pregatesc mortul pentru înmormântare . Pâna în ziua înmormântarii nevasta nu s-a apropiat de mort.

     La biserica , în timp ce popa citea , nevasta sta îngenunchiata , cu capul rezemat de cosciug . Se gândeste din nou la viata mizerabila pe care a avuto alaturi de Ion si începe sa plânga . Dupa înmormântare urmeaza pomana , la care toti chefuiesc , numai nevasta sta trista . Una dintre babe îi spuse din nou , încercând sa o consoleze ca tare i-a fost drag.

     Nevasta se înfurie si tipa ca o disperata ca nu i-a fost drag , ca i-a mâncat zilele , la care baba spuse ca saraca femeie si-a pierdut mintile de drag ce-i era .

      Prostii :

     Nicolae Tabara pleaca de acasa împreuna cu fiul sau la gara , dis-de-dimineata , ca sa prinda trenul . Este noapte afara înca . Ajung pe peron si se aseaza pe o banca în asteptarea trenului . Între timp se lumineaza si pe peron mai apare si o baba , care astepta si ea trenul . Ceva mai târziu se trezeste si hamalul , care dormea în cocioaba sa , apoi apar si alti oameni în gara . Într-un târziu vine si vânzatorul de bilete si se face aglomeratie la ghiseu . Se aude trenul apropiindu-se si lumea se înbulzeste la bilete . Nicolae Tabara reuseste sa cumpere bilete într-un târziu , trenul pleaca din gara iar acesta încearca sa se urce din mers , dar este dat jos de conductor , care îi spune sa se scoale mai devreme alta data ... Nici baba nu prinde trenul . Nicolae Tabara , fiul sau si baba o iau în urma trenului .

      Marturisire :

     În aceasta nuvela autorul marturiseste parerea sa despre dragoste , despre ceea ce înseamna a iubi . Multi nu ajung sa cunoasca iubirea , altii o cunosc prea târziu , autorul o cunoaste , pentru ca a învatat "a plânge , a suspina si a se resemna" . Nu poetii si scriitorii asemeni lui au facut iubirea , ci iubirea I-a facut pe acestia . În final , Rebreanu marturisest cu nu stie de ce a ales , dintre toate desertaciunile lumii , sa vorbeasca despre dragoste , care este ce mai mare desertaciune dintre toate .

      Bibi :

     Nuvela începe într-o dimineata neobisnuita pentru Bibi , acesta se trezeste singur , fara guvernanta sa , "uscata ca o scândura" . O striga pe mama sa , dar în locul acesteia vine bunica lui , care îl ia în brate si începe sa plânga . Bibi îsi dadu seama ca mama lui , bolnava de o saptamâna murise . Se duce la geam si vede doliu la poarta . Ramâne o vreme la poarta , si observa oamenii care intra si ies pe poarta casei . Mai târziu se duce afara si se joaca cu ceilalti copii de-a mortul . Apare guvernanta , care îl ia în casa si îi goneste pe copii . Dupa- amiaza bunica lui îl duse sa vada pe mama sa , care era în camera ei , într-un par ciudat . Niste straini plângeau si îsi tot suflau nasul . A doua zi are loc înmormântarea , Bibi este foarte mirat ca mama sa a ramas la cimitir . Tatal sau începe sa se poarte mult mai frumos cu el si dupa o vreme îi aduce o noua mamica . Bibi însa o ura pe noua mamica , la fel ca si pe guvernanta , amândoua pentru ca se poarta urât cu el .

      Itic , Strul , Dezertor :

     Itic Strul si comandantul sau mergeau într-o misiune de patrulare într-o zi de iarna rece si pustie . Se opresc si fac o pauza , în care Itic încearca sa faca conversatie cu "domnul caprar" , dar acesta era ursuz în acea zi . Itic Strul fusese foarte mândru , ca fusese ales sa-l însoteasca pe caprar în acesta misiune iar acuma se întreba ce se întâmpla cu acesta . Se gândeste ca poate e din cauza pericolului acestei misiuni . Cei doi se cunosteau de multa vreme si erau buni prieteni . Caprarul îsi aduce aminte deo datorie mai veche catre Itic Stul , lucru care îl determina e Itic sa-l suspecteze si mai tare pe prietenul sau . Itic eete de felul sau un las si un fricos , si acuma îsi aduce aminte momentele de groaza pe care le-a trait pe front . Dar cu timpul s-a obisnuit cu viata de razboi , a prins chiar curaj si spera chiar la o medalie . Începe sa pândeasca miscarile caprarului în speranta ca va afla ce se întâmpla . Îndrazneste si întreaba pâna la urma despre ce e vorba , dar caprarul îl linistete si cei doi continua mersul . La un moment dat Itic cade într-o groapa în zapada , fapt care îl linisteste pe caprar , care devine mai vorbaret si incepe sa povesteasca cu Itic întâmplari de demult . Itic îl suspecteaza acum pe caprar ca urmeaza sa-l omoare , dar se înseala . Ajung într-o poiana , Itic îsi da seama ca sunt chiar în fata regimentului lor . Caprarul îi spune acume despre ce este vorba : primise ordin sa-l împuste pe Itic si sa-l dea dezertor , dar pentru ca erau prieteni , îi ofera o alternativa , dezertarea propriu-zisa .

     Caprarul pleaca înpoi iar Itic se spânzura , refuzând tradarea .

      Catastrofa :

     I.David Pop este un taran care are avere , facuta de tatal sau , asa ca duce o viata linistita , care începe sa-i si placa . Cu învatatul nu prea s- omorât , nu a reusit sa termine facultatea , dar a facut armata si , spr mirarea lui , a luat examenul de ofiter . Se însoara si îsi continua viata linistita . Se zvoneste ca ar începe razboiul , fapt care îl nelinisteste , deoarece este ofiter în rezerva . Primeste o telegrama peste câteva zile care îl cheama la regiment . A doua zi de dimineata pleaca cu trasura , foarte linistit .

     II.Pregatirile pentru plecarea pe front se fac în graba . David scrie o scrisoare nevestei lui si pleaca hotarât sa-si faca datoria .

     III.Batalionul lui David pleaca primul , el fiind foarte linistit , spre deosebire de ceilalti ofiteri , care erau speriati si nervosi . Nici chiar dupa prima batalie , dupa ce a vazut oameni din regimentul sau cazuti lânga el , nu si-a pierdut calmul .

     IV.Dupa câteva luni David este avansat în grad si primeste comanda unei sectii de mitraliere . Scrie în fiecare saptamâna nevestei lui , Elvira , de care îi era dor .

     V.O data cu avandarea David este mutat într-un regimentunguresc , unde se întelege greu cu ceilalti comandanti , pentru ca nu vorbea ungureste foarte bine .El privea razboiul calm , spre deosebire de ceilalti comandanti , care erau nervosi si se certau tot timpul . Se întâlneste cu un fost coleg de facultate , cu care poarta o discutie despre nedreptatea razboiului , colegul lui plângându-se la fel ca toti ceilalti . Acesta dicutie îl tulbura pe David .

     VI.Tulburarea îi trece în ziua urmatoare si lucrurile revin la normal . Ceilalti ofiteri se cearta din cauza înaintarii românilor în ardeal . Cearta acesta îl tulbura si mai tare pe David , care nu poate dormi toata noaptea urmatoare , gândindu-se la familia sa .

     VII.În zilele urmatoare David simti pentru prima oara dorinta sa moara , gândindu-se la nedreptatea acestui razboi .

     VIII.Regimentul lui David este mutat în Transilvania .

     IX.La Arad , aproape de front se întâlneste cu un alt prieten , cu care poarta o discutie , în care prietenul lui aduce vorba despre dezertare , lucru care îl sperie pe David .

     X.Noaptea dinaintea bataliei trece foarte greu pentru David , care se afla într-o situatie foarte grea , trebuia sa lupte împotriva fratilor sai români .

     XI.Ajunge în apropierea Fagarasului , unde urmeaza sa aiba loc prima lui Batalie împotriva românilor . În dimineata înainte de lupta primeste o scrisoare de la nevasta sa , care îi sporeste framântarile sa ti trezeste dorul de casa . Pâna la urma hotaraste sa îsi faca datoria , deoarce era într-o alta situatie dificila , fiinca era român putea fi foarte usor suspectat de tradare .

     XII.Batalia începe si David o privea cu acelasi calm ca si pâna atunci . Se uita prin binoclu si îi vede pe români cum avanseaza . Ezita un moment sa dea ordin , apoi da ordinul si mitrlierele încep sa traga . Înacest moment îsi dorea sa fie rapus de un glont venit din vale , de la români . În câteva ore regimentul sau reste învins iar el este împuscat de un ofiter român în piept ...

      Ofilire :

     În acesta nuvela este vorba despre o fata saraca , numita Saveta . Ea afla de la Florica Padurarului ca fiul popii se însoara si incepe sa plânga . Ea îsi spuse ca se omoara daca este adevarat . Cu un an în urma , pe vremea secerisului , ea nu împlinise 17 ani si venind seara de la holda , s-a întâlnit cu feciorul popii . El s-a oferit sa o conduca acasa , au mers un pic , apoi feciorul popii a luat-o de mâna si a început a-i sopti vorbi vorbe dulci apoi a prins-o de mijloc si a sarutat-o ..Dupa aceasta Saveta nu s-a mai opus si feciorul a putut sa-i face orice dorea . Ea a ajuns noaptea acasa iar mama ei a certat-o si i-a spus ca o va da afara din casa daca aude "vorbe slabe" de pe urma ei .În zilele urmatoare s-a mai întâlnit cu feciorul popii de care se îndragostise . Într-o seara , când sta la masa împreuna cu familia , tatal ei spuse ca duminica se însoara feciorul popii . Atunci Saveta se scoala de la masa si fuge spre iaz ca o smintita si se arunca în iaz .

      Rafuiala :

     Toma Lotru , un flacau voinic , a luat de nevasta pe Rafila , o fata saraca , orfana , dar la care tinea foarte mult . Dar Rafila era îndragostita de Tanase , care este si el sarac . Fata a plâns mult si dupa nunta "se topea pe zi ce trecea" , cum se topeste "omul de zapada în bataia razelor de soare" . Toma si-a dat seama ce se întâmpla si cine este cel care este de vina : Tanase Ursu . Totusi l-a invitat si pe acesta la nunta , pentru ca erau buni proeteni . La nunta Tanase a dansat cu Rafila iar Toma a vorbit cu el , asa cum faceau pe vremuri .

     Dupa nunta au plecat toti trei spre casa . La un moment dat Toma a sarit la Tanase si l-a apucat pe acesta de gât . Rafila a încercat sa-I desparta pe cei 2 , dar a fost data la o parte , asa ca a trebuit sa vada "învineteste Tanase în mâinile lui Toma , cum îi cade caciula din cap , cum I se îngroasa vinele pe tâmple si pe frunte .



     Legatura între roman si nuvela .



      Punctele de contact al nuvelisticii cu romanul sunt numeroase . În nuvele sunt prefigurate prototipuri de personaje si situatii a caror atmosfera poate fi întâlnita în opera matura . Supararea popii Vasile , zgândarit de "pagânul de peste drum" , mereu curios sa afle ce-I mai face "tândaricirea" din crucea Mântuitorului , anticipeaza la o scara mai redusa , supararile parintelui Belciug - "Pamatuful" - din Ion . La fel , clubul intelectualilor din Idila la tara prefigureaza tot atâtea momente din roman , ce descriu "inteligenta" satului , dascalul , notarul , popa "tot ce Maierul avea mai nobil".

      Unele motive din Ion pot fi detectate în nuvele ca : Rafuiala , Nevasta , Prostii ( reluata mai direct în Rascoala ) . Nuvele Catastrofa prevesteste romanul Padurea Spânzuratilor . Exista o întreaga migratie a personajelor , care nu o data parasesc chenarele nuvelei intrând în roman . Trecerea poate fi observata si de la o nuvela la alta , relevând parca nevoia de spatiu , de întindere , atât de caracteristica autorului . Din Rusinea , Macedon Glanetasu trece în Glasul Inimii ( Macedon cercetasul ) si mai târziu în Ion ( Macedon Cercetasu si Pop Glanetasu ) Pe Bariu il întâlnim si în Hora Mortii si în Clubul Visurilor , în Clubul Visurilor este evocat alaturi de Aron cârciumaru , ruda buna a lui Avrum din Ion . Alexa Candale , la rândul lui , trece pragul nuvelei Catastrofa , intrând în Padurea Spânzuratilor . Din nuvele , personajele evadeaza solicitând reluarea în alte planuri .

      Problematica specifica intelectualului .ardelean dinaintea primului razboi mondial face parte integranta din substanta nuvelelor Catastrofa si Calvarul , ca si a romanului Ion ( capitolele referitoare la viata familia Herdelea ) . si padurea Spânzuratilor .

      Nuvelele exprima si unele din circumstantele biologice ale autorului , transfigurate artistic . Formele sunt variate , de la cele cu caracter predominanat evocator ( Cuibul Visurilor , Dincolo ) la însemnarea directa , de jurnal ( Calvarul ) , ce va evolua în roaman , spre obiectivare .

      Cartea tiparita în 1919 pune în lumina chipul dramatic în care poetul ardelean , Remus Lunceanu ( Liviu Rebreanu ) cu o viziune idilica despre unitatea românilor , este confruntat cu realitatile sociale . În împrejurarile tragice ale primului razboi mondial , el cade victima unor masinatiuni de culise , ce-l înstrineaza de "ai sai" , intrigile izbutind sa clinteasca încredera celor din jur în buna credinta a autorului . Dezamagit , se sinucide .

     De la Remus Lunceanu , erou Calvarului la Titu Herdelea din Ion - nu întâmplator amândoi poeti - este un singur pas . Pâna la o rascruce , viata aproape ca li se confunda . Neadmitând compromisul , tânarul poet Lunceanu casi apostol Bologa din Padurea Spânzuratilor - plateste însa cu viata constanta sentimentelor sale . Legaturile strânse între nuvela si roman verifica si în detalii toponimice , gesturi , amanunte faptice . În Hora Mortii eroii sunt din Prislop , în alte nuvele din Vararea sau Maieru , localitati circumscrise ariei geografice a Nasaudului , familiar autorului . "Cristasul de tinichea" de la marginea satului lui Ion , tremura tremura în bataia vântului în paginile Catastrofei . Toma Lotru din Rafuiala isi uita acasa ciomagul înainte de epilogul tragic al nuvelei , în timp ce George din Ion , într-o scena echivalenta , îsi uita sapa cu care îsi va ucide rivalul . Emil Opris din Catastrofa este implicat într-un fapt care apare si în Ion ( litigiul taranilor cu sasii ) . Nuvelele lui Rebreanu din mediul rural reflecta dramatismul ce-l dezvaluie conditiile de trai ale oamenilor într-o societate în care saracia si bogatia salasluies sub acelasi soare . Conflictele reies dintr-o apriga înfruntare , prilejuita de diferentierea sociala a personajelor , de legatura precisa dintre pozitia sociala a individului si viata lui sufleteasca .

      Dusmania între Toma si Tanase din Rafuiala îsi are pricina în faptul ca Rafila este neviota sa-si calce pe suflet , maritându-se cu un flacau bogat dar pe care nu îl iubeste . Eroina nuvelei Nevasta plânge la moartea sotului , nu pierderea lui , ci viata vânduta barbatului cu care se casatorise în urma legilor si mentalitatilor unei societati ce considera ca legatura matrimoniala îsi are bazi în în averi . Saveta , fata saraca din Ofilire , ispaseste usurinta de a se fi lasat înselata cu cuvinte amagitoare ale feciorului popei - obisnuit sa considere dragostea cu o simpla taranca o aventura oarecare . În schiza Prostii diferentierea sociala este de asemenea vizibila , de acesta data fiind subliniata în contactul taranimii cu mentalitatea lumii burgheze , slujbasa la stat .

      În corporarea aspectelor sociale , investigarea realist - critica ca si putinta de obiectivitate se regasesc si în alte productii din nuvelistica sa . Nuvelele de razboi ( Hora Mortii , Catastrofa , Itic Strul dezertor ) Din mediul mic burghez al târgurilor din provincie , din mediul lumpenului ( Culcusul , Golanii ) .

      O atmosfera caracteristic cehoviana se degaja îndeosebi din acele nuvele care reflecta tragica existenta a omului de rând , osândit sa se sufoce sub povara neajunsurilor , calcat în picioare de o societate strâmbalcatuita . Filibas din Ocrotitorul e un astfel de personaj , de asemenea subcomisarul Popescu , din Omul mic si oamenii mari , ca si Sulam din Cumpana Dreptatii sau personajele din Norocul si Pozna . Nici dezamagirea fetei modeste din Stramutarea sau personajul din cuceritorul nu sunt staine de o atare atmosfera .

      Nuvelele inspirate di viata lumpenului - Golanii si culcusul - au puncte de contactcu opera lui Gorki , din care scriitorul a si tradus în perioada detentiei sale ( Vagabozii , Malva ) .

      În repetate rânduri , prin scene crude , salbatice , instinctuale Rebreanu întuneca atmosfera unor nuvele . Adesea ea devine deprimanta , obsesiva , tragica . Nu mai putin adevarat este si faptul ca uneori consuma cu structura psihologica a personajelor , însusi mediul descris fiind propriu literaturii naturaliste .

      "... Debuturile atât de putin semnificative ale autorului , nu se explica numai prin evolutia prea înceata a talentului sau ci si prin natura geniului în care s-a încercat ; creator obiectiv prin îngramadire de imponderabilitate si prin constructie arhitectonica , chiar si în operele din urma talentul lui se desfasoara lent si nu se poate fixa în plas interesului unei constructii laborioase decât dupa un numar destul de mar de pagini ..."

( E. Rovinescu , Istoria literaturii române )
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.