Liviu rebreanu - ctitor al romanului romanesc

2x puncte

categorie: Romana

nota: 8.69

nivel: Gimnaziu

In perioada interbelica, romanul romanesc ocupa un loc privilegiat si poate fi comparat cu celelalte mari creatii ale literaturi univerasale. Pana in 1920 au existat putine romane romanesti notabile: "Ciocoii vechi si noi" N. Filimon(1863), "Viata la tara" (1895) D. Zamfirescu, "Mara" I. Slavici (1906), "Neamul Soimarestilor" (1915) M.Sadoveanu. In proza interbelica se constata o largire a ariei t[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Liviu rebreanu - ctitor al romanului romanesc

In perioada interbelica, romanul romanesc ocupa un loc privilegiat si poate fi comparat cu celelalte mari creatii ale literaturi univerasale. Pana in 1920 au existat putine romane romanesti notabile: "Ciocoii vechi si noi" N. Filimon(1863), "Viata la tara" (1895) D. Zamfirescu, "Mara" I. Slavici (1906), "Neamul Soimarestilor" (1915) M.Sadoveanu. In proza interbelica se constata o largire a ariei tematice si o aprofundare din perspective noi a temelor traditionale.

Romanul modern care apare se defineste in opozitie cu romanul traditional. Acesta din urma adera mai mult la viziunea samanatorista/ poporanista. Universul existential rustic nu mai e privit din aceasta perspectiva, ci ca o realitate complexa, ca un loc de afirmare a unor mari energii ("Ion"), ca un teren al confruntarilor sociale ("Rascoala").
"Ion reprezinta o revelatie si fata de lirismul samanatorist sau de atitudinea ppoporanista si fata de eticismul ardelean, constituind o data, istorica am putea spune, in procesul de obiectivare a literaturii noastre epice"
" "Padurea spanzuratilor" e cel mai bun roman psihologic roman, in sensul studierii evolutive a unui caz de constiinta" (E. Lovinescu)

Prin "Padurea spanzuratilor" se face un pas remarcabil in directia modernizarii romanului psihologic. Drama lui Apostol Bologa este declansata de criza psihologica; personajul apare ca subiect traitor si observator al propriilor stari de constiinta si subconstienta obsesiva. eroul isi traieste prorpiile emotii, sentimentele, incertitudinile, surescitarile, dar tot el le observa aceste procese si manifestari printr-o autonaliza psihologica (parca dialogata, uneori monolagata). Viziunea "impreuna cu" este moderna fiindca naratorul stie la fel de mult ca personajele. Deasemnea, este prezent si pluriperspectivismul ( ca dezbaterile de la popota).

Evenimentele sunt prezentate intr-o ordine cronologica (element traditionalist), timpul fiind obiectiv, dar se poate vorbi si despre un timp subiectiv, al personajului, traitor, ce se introspecteaza; el e generat de memoria involuntara (insertia in naratiune a rememorarii de catre Bologa a anilor de copilarie si ai celor de adolescenta, dar si a unor evenimente mai apropiate).
Alte elemnete moderniste sunt si simetria arhitectonica a constructiei epice, intrepatrunderea planurilor narative, rafinamentul investigatiei psihologiilor tulburi.

In evolutia romanului romanesc se poate astfel vorbi de "momentul rebreanu", autorul transilvanean continuand proza de factura sociala in traditia lu Filimon, Zamfirescu si Slavici, dar deplasand accentul pe analiza psihologica.
"Rebreanu e un analist al starilor de subconstienta, al invalmaselilor de ganduri, al obsesiilor tiranice" (T. Vianu)

Prozatorii interbelici s-au implicat cu fervoare in disputele teoretice, aparand traditia sau pledand pentru modernitate. rebreanu opteaza pentru o literatura a autenticitatii, "pulsatie a vietii convertita in ritm epic, pentru un realism al "esentelor generale", pentru o creatie-sinteza, forma de cunoastere".

Romanul lui Rebreanu are 2 directii fondatoare: creatia obiectiva, in "Ion" si "Rascoala" si romanul de analiza in "pd. sp."
In "Ion", autorul uimeste prin puterea de a prezenta viata in complexitatea ei sociala si psihologica, prin pers. surpsirnse in "umila si precara lor realitate sociala" (T Vianu). El infatiseaza in mod obiectiv resorturile sufletesti si faptele ce constituie obiectul transfigurarii artistice, la fel si din situatiile in care eroii se gasesc in conflict cu autoritatile.

Pe de alta parte, "Pd sp" poate fi considerat si un roman al constiintei, problematica, considerand ca tema, eroii conflictrul sunt structurate pe conceptul de constiinta, ca forma suprema a cunoasterii de sine.
In amandoua romanele, realitatea este prezentata fara intentii moralizatoare ca la slavici sau sentimanetale ca la sadoveanu. formula artisitica adoptata de rebreanu este realismul obiectiv.

"Ion este romanul unui destin individualizat, vazut intr-un context social specific, care-i va infleunta decisiv resorturile sale sufletestui (mediul social care modeleaza existenta individului e si acesta elem. modernist). Demnitatea umana si statutul social din comunitatea satului sunt conditionate de posesiunea averii. Satul nu mai reprezinta leaganul omenirii, este locul unde se dezlantuie energii prea mari ca sa mai poata fi oprite. Societatea acum il dezumanizeaza pe om, silindu-l sa se adaptaze.

"Pd sp" infatiseaza un episod dramatic din primul razboi mondial dezvaluindu-se drama unui intelectual roman din Transilvania Imperiului Austro-Ungar, Apostol Bologa, aflat in situatia limita de a alege intre datoria de cetatean al unui stat caruia ii apartine si responsabilitatea morala fata de fratii sai romani de peste munti, angajati in lupta ptr eliberarea nationala (tatal sau ii spune: "sa nu uiti niciodata ca esti roman") . Ca roman social -isotric, "Pd, sp " are tema, eroii, conflictul, subiectul luate din realitatea social-istorica.

Ion este la un anumit nievl tipic, fiindca reprezinta categoria sociala a taranului saraca, care cauta sa obtina prin mijloace individuale pamantul, deoarece ptr el inseamna existenta, demnitatea. El e aproape silit sa se casatoreasca cu Ana Baciu. Tot destinul care il obliga sa faca asta, ii hotaraste si moartea.

Apostol Bologa reprezinta tipul intelectualului neadaptat in societate, dar totodata reprezinta si o categorie sociala , aceea a romanului din Transilvania silit sa lupte impotriva destinului sau national. El are si un nume simbolic: romanul incepe cu momentul in care lumina, simbol al constiintei, trece ca o stafeta din privirea ofiterului Svoboda (libertate) in sufletul lui Bologa si declanseaza trezirea constiintei nationale. Moartea lui e deasemnea simbolica, fiindca are loc dimineata, prevestind zorile, adica dobandirea independentei si refacerea unitatii nationale.

Imaginea sinistra a frontului se constituie fara ca naratorul sa povesteasca sceen de lupta. sunt retinute doar elemente de spaima, de deznadejde: toamna tarzie, la inceputul romanului, un cer rece, mohorat, campie neagra, oamnei abrutizati, obisnuiti cu ideea mortii. Sondajul psihologic, obiectiv infatiseaza prin eroii romanului aspectul tragic al razboiului.

Subiectul este construit pe un dublu referent: real si fictional-simbolic, actiunea e lineara, fara relief stilistic. Subiectul e impartit pe momentele subiectului: astfel in expozitiune e prezentat timpul, locul si unele persnaje printre care si personajul principal, Apostol Bologa. Aflat pe front, memebru al curtii martiale, manifestant exces de zel, asista la executia ofiterului ceh Svoboda care intentiona sa se dezerteze ptr a se salva de situatia inacceptabila de a lupta impotrava conationalilor sai. In intriga se prezinta momnetul in care in ochii comnadantului, se aprinse o stralucire invapaiata, care se prelinse in inimia lui Apostol, "ca o imputare dureroasa".

Privirea amortirului Svoboda il va obseda pana la sfarsit, imputandu-i lasa acceptare de a se fi lasat manipulat, cata vreme, romananul, la randu-i s-ar fi putut afla intr-o situatie asemanatoare.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles