Literatura romana interbelica

5x puncte

categorie: Romana

nota: 7.96

nivel: Liceu

     1.) Reviste si tendinte īn evolutia literaturii



      Perioada interbelica cuprinde anii 1918-1944. Aceasta perioada se caracterizeaza pe plan european prin īnfrāngerea Germaniei īn timpul primului razboi mondial, prabusirea imperiului Austro-Ungar si revolutia din Rusia. Pe plan national se realizeaza unitatea nationala si integrarea īn ritmul european de mode[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Literatura romana interbelica

     1.) Reviste si tendinte īn evolutia literaturii



      Perioada interbelica cuprinde anii 1918-1944. Aceasta perioada se caracterizeaza pe plan european prin īnfrāngerea Germaniei īn timpul primului razboi mondial, prabusirea imperiului Austro-Ungar si revolutia din Rusia. Pe plan national se realizeaza unitatea nationala si integrarea īn ritmul european de modernizare.

      Īn literatura tendintelor umaniste democratice care domina īn epoca li se opune forme de ideologie rasiste. Fasciste, reactionare. De aceea viata literatura cunoaste conflicte si polemici violente. Īn acest contest se impun personalitati ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu.



      2.) Reviste si curente



      Dupa primul razboi mondial ziare cu pagina literara si reviste literare sporesc la numar. Asa avem "Viata romāneasca". Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui Constantin Stere, si Paul Bujor, director stiintific devine profesorul dr. Ion Cantacuzino, iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere, Ion Botez, Garabet Ibraileanu. Din 1915 directorul unic al revistei ramāne Garabet Ibraileanu. Īn timpul primului razboi mondial revista īsi īnceteaza aparitia pāna īn 1920 cānd reapare sub conducerea lui Ibraileanu. Din 1930 revista se muta la Bucuresti, conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George Calinescu. Din 1948 va apare seria care continua si astazi.

      Īn "Viata romāneasca" accentul se pune pe

     " autenticitate si specificul national īnteles ca dimensiune sociala, important fiind poporul si rasa

     " europenizarea ca asimilare a spiritului national

     " repudierea decadentismului si simpatia pentru taranime.

      Īn jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele poporanism. Dintre scriitori de la "Viata romāneasca" amintim pe Spiridan Popescu, Calistrat Hogas, Jean Bart, Patascanu, Mironescu, Sadoveanu, Topīrceanu, Ionel Teodoreanu si altii.

      Īn perioada interbelica disputele literare duc īn jurul modernismului si al traditionalismului.

      Modernismul denumeste tendinta inovatoare īntr-o anumita etapa a unei literaturi. Modernismul apare īn literatura secolului al XX.-lea opunāndu-se traditionalismului proclamānd noi principii creatiei. Tendinta modernista sustine:

     " europenizarea (sincronizarea) literaturii nationale cu literatura Europei

     " promovarea scriitorilor tineri

     " teoria imitatiei

     " eliminarea decalajului īn cultura

     " trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana

     " cultivarea prozei obiective

     " evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic.

      Īn literatura romāna Eugen Lavinescu teoretizeaza asupra modernismului īn revista "Sburatorul" si īn cenaclul cu acelasi titlu. Revista "Sburatorul" apare la Bucuresti īntre anii 1919-1922 si apoi īntre 1926-1927. Īl are ca si conducator pe Eugen Lovinescu. Cenaclul "Sburatorul" are o existenta mai īndelungata īntre 1919-1947. Obiectivele gruparii erau:

     " promovarea tinerilor scriitori

     " imprimarea unei tendinte moderniste īn evolutia literaturii romāne.

      Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George Calinescu, Pompiliu Constantinescu.

      Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai īndelungat de constituire. Eugen Lovinescu īsi dezvolta conceptiile sale moderniste īn lucrarile Istoria civilizatiei romāne moderne si Istoria literaturii romāne contemporane. Īn aceste lucrari modernismul lovinescian porneste de la ideea ca exista:

     " un spirit al veacului explicat prin factori materiali si morali, care imprima un proces de o modernizare a civilizatiilor de integrare īntr-un ritm de dezvoltare sincronica

     " teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti

     " principiul sincronismului care īn literatura īnseamna acceptarea schimbului de valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar.

     Dintre colaboratorii la revista "Sburatorul" amintim Ion Barbu, Ilarie Vorunca, Tristan Tara si altii.

      Prin traditionalism se īntelege continuarea vechilor curente traditionale preluāndu-se ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor Crainic factorul spiritual, credinta religioasa ortodoxa care ar fi elementul esential de structura a sufletului taranesc. Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat romāneasca trebuia sa includa īn substanta ei ideea de religiozitate.

      Revista traditionalista este "Gāndirea" care apare la Cluj īn 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu. Īn 1922 revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Va continua sa apara pāna īn 1944. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda īn operele lor particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi.

      Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga.

      Aici intra "Revista fundatiilor regale" care apare lunar la Bucuresti īn doua senii. Prima īntre 1934-1945 si a doua īntre 1945-1947. Revista īsi propune sa fie o publicatie cu radacini īn toate terenurile activitatii nationale. Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol, care orienteaza revista pe directia maioresciana. Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru Caracostea. Seria noua apare sub conducerea lui Al. Rosetti.

      Dintre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi, Gala Galaction, Ion Barbu, Hontensia Papadat Bengescu.

      Īn aceasta perioada apar publicatii de avangarda. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul nou conformist numit dadaism. Acesta a fost initial la Zürich de Tristan Tara. Dadaistii īsi exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. Ei cultivau antiliteratura, antimuzica, antipictura, ajungānd īn domeniul absurdului. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul si suprarealismul.

      Constructivismul romānesc s-a grupat īn jurul revistei "Contemporanul" condusa de Ion Vinea. Constructivistii subliniau necesitatea unei corespondente īntre arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi, conturānd natura, Ion Vinea a solicitat ca si colaboratorii ai revistei pe scriitorii Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, dar si pictori si sculptori dintre care Constantin Brāncusi. Sunt si alte reviste constructiviste ca "Integral" si "Punct".

      Suprarealismul a fost teoretizat si practicat la revistele "Alge" si "Urmuz". Suprarealismul urmarea prin programul sau patrunderea artei īn planul inconstientului, al visului, al delirului īn care spatiile umane scapa controlul constientei. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim pe plan European: Louis Aragon, dintre pictori Picasso, iar dintre scriitorii romānii Aurel Baranga, Sasa Pana si chiar Tudor Arghezi.



      3.) Proza din perioada interbelica



      Anii interbelici se caracterizeaza īn literatura romāna printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care īn scurt timp atinge nivelul valoric european.

      Romanul romānesc īsi largeste tematica, el cuprinzānd medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe. Un an de referinta pentru romanul romānesc este 1920, cānd apare "Ion" a lui Liviu Rebreanu. Pāna la aparitia acestui roman au aparut si alte romane cum sunt "Ciocoii vechi si noi" a lui Nicolae Filimon, "Romanul comanestilor" a lui Duliu Zamfirescu, "Mara" de Ion Slavici si "Neamul soimarestilor" de Mihail Sadoveanu. "Ion" este īnsa primul roman romānesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare de viata pe care o degaja.

      Īn romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu, si Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Acum apar romanele citadine īn care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu, Calinescu, Hontensia Papadat Bengescu. Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu.

      Īn perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic īn legatura cu romanul. Astfel Garabet Ibraileanu īn studiul "Creatie si analiza" constata existenta a doua principale tipuri de roman:

     " romanul de creatii, care prezinta personajele īn deosebi prin comportamentul lor

     " romanul de analiza care este interesat de viata interioara de psihic.

      Mare importanta o are īn acest domeniu teoretic conferinta lui Camil Petrescu "Noua structura" si opera lui Marcellu Prust. Din acest studiu se deprinde o noua viziune a supraposibilitatilor de cunoastere a fiintei umane īn acord cu evolutia filozofiei si stiintelor.

      Īn perioada interbelica romancierii experimenteaza tehnici multiple al e romanului modern. Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu īl foloseste īn "Enigma Otiliei". El considera absolut necesar dezvoltarea romanului romānesc pe linia studiului caracterului.

      Romanul interbelic cunoaste si alte orientari cum este cea lirica īn opera lui Ionel Teodoreanu, estetizanta si simbolica la Mateiu Caragiale, memorialista la Constantin Stere si fantastica la Mircea Eliade.

      Pe lānga roman īn proza interbelica se dezvolta: nuvela la Gib Mihaiescu, reportaj literar la Seo Bogza si proza originala a lui Urmuz deschizatoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmatoare.

      Ca reprezentanti de seama a prozei interbelice amintim pe Mihail Sadoveanu.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles