Literatura italiana

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.75

nivel: Facultate

Cultura romana continua sa existe dincolo de descompunerea Imperiului, iar forta si durata acestei supravietuiri a ei variaza in functie de conditiile noi, create in fostele provincii. Stabilirea francilor in Galia, la inceputul secolului al VI-lea grabeste transformari lingvistice in aceasta provincie si pregateste conditiile formarii unei culturi noi, neolatine.

Traditia culturii[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Literatura italiana

Cultura romana continua sa existe dincolo de descompunerea Imperiului, iar forta si durata acestei supravietuiri a ei variaza in functie de conditiile noi, create in fostele provincii. Stabilirea francilor in Galia, la inceputul secolului al VI-lea grabeste transformari lingvistice in aceasta provincie si pregateste conditiile formarii unei culturi noi, neolatine.

Traditia culturii latine, care continua sa actioneze spontan, devine treptat semnul unei optiuni. In procesul ei de formare, cultura franceza se sprijina constient pe traditia culturii latine. Si asa-numita "renastere" din secolul XII reprezinta tocmai efectul unei asemenea optiuni.

Situatia Italiei este, insa, diferita de aceea a Galiei romane. Punct de plecare al romanitatii in expansiunea ei politica, militara si de cultura, Italia ramane pana tarziu, in secolul al XIII-lea, sub autoritatea traditiei latine.

Spre sfarsitul secolului al X-lea, dupa ce cultura latina fusese tiparul de gandire si de expresie al stiutorilor de carte, operele scrise in latineste isi dobandesc autonomia. La sfarsitul secolului al X-lea, limba italiana exista (latino volgare) si ea este limba uzului cotidian.

Operele de limba latina cuprinse intre secolele V-X apartin culturii latine tarzii si ele sunt operele de continut crestin. In momentul in care generatia urmatoare, si anume intelectualii formati in scolile latine, va dispune si de o limba proprie, constienta fiind ca aceasta este o limba noua fata de cea veche, ea va privi cultura latina drept o mostenire literara si o va accepta numai ca atare. Se va impune in schimb, de aici inainte, crearea unei culturi integral noi, care nu numai prin continut, dar si prin limba, sa fie o cultura a timpului ei.

Folosirea in scris a limbii noi, a limbii "vulgare", corespunde acestei nevoi. In momentul cand bilingvismul devine constient, intalnim primul text in limba italiana, si il consideram astfel nu pentru ca in el transformarile latinei vulgare ar fi duse pana la capat si limba ar fi integral o alta, cea italiana, ci pentru ca cel care scrie cuvintele respective le separa de textul latinesc, dovedind ca este constient de deosebirea limbilor respective.

Cele patru versuri, alcatuind asa-numita "Ghicitoare din Verona" (L'indovinello veronese), se gasesc intr-un codice mozarab descoperit in biblioteca unei biserici din Verona. Plasate intr-un colt de pagina, izolate de textul religios, ele par a fi fost scrise de copist intr-un moment de ragaz, cand, intrerupand transcrierea textului latin, el s-a distrat notand versurile unei ghicitori populare, "oile negre pe campul alb", metafora a scrisului, a literelor insirate pe o bucata de hartie.

Socotite a fi fost scrise la finele secolului al VIII-lea sau la inceputul celui urmator, versurile ghicitorii pastreaza caractere fonetice si morfologice latine (boves, pareba, negro), dar prezinta, la toate verbele, imperfectul cu desinenta in -ba, caderea consoanei finale fiind semnul transformarii romanice.

De la "Ghicitoarea veroneza" pana la "Carta din Capua" (Carta Capuana - martie 960) este o distanta de timp de peste un secol, in care nu cunoastem alte documente in limba italiana. De altfel, pana la descoperirea Ghicitorii, Carta Capuana era socotita drept cel mai vechi document de limba italiana: in cuprinsul textului latin, care expune amanuntit revendicarile manastirii din Montecassino asupra pamantului apartinand unui oarecare Rodelgrimus, natibo di Aquino, apare formula de juramant in limba italiana, prin care fiecare dintre martorii adusi de calugari declara, pe rand, ca stie "ca acele pamanturi, cuprinse intre hotarele acestea, le-a stapanit timp de treizeci de ani Ordinul Sfantului Benedict".

In cei peste o suta de ani care urmeaza, documentele continua sa fie foarte rare. Secolul al XI-lea ne ofera, in afara de asa-numita Confessione umbra, spovedania unui cavaler, inscriptia din biserica de la San Clemente din Roma.

Trebuie sa ajungem in secolul al XII-lea pentru a gasi documente mai numeroase: "Ritmul bellunez" (Il ritmo bellunese), patru versuri cuprinse intr-o cronica latina despre orasul Belluno si care amintesc fapta de vitejie a unor cavaleri; "Ritmul de la Montecassino", curioasa poveste alegorica despre intalnirea si convorbirea a doi pelerini, fiecare dintre ei exponent al unui alt ideal de viata: pelerinul care vine dinspre Orient este adept al contemplatiei, iar cel care vine dinspre Occident lauda existenta activa si bucuria de a trai.

DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles