Limba sarda

5x puncte

categorie: Diverse

nota: 8.87

nivel: Facultate

Structura dialectala a limbi sarde
1.)In nord se vorbesc dialectele galluric (in regiunea Gallura)si sassaric (in orasul Sassaric).Este grupul cel mai italienizat.Dialectul galluric are mari asemanari cu dialectele corsicane,iar cel sassaric are multe asemanari in primul rand cu dialectul genovez al limbii italiene.

2.)a.Dialectul logudurez considerat si sarda-tip,se vorbeste[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Limba sarda

Structura dialectala a limbi sarde
1.)In nord se vorbesc dialectele galluric (in regiunea Gallura)si sassaric (in orasul Sassaric).Este grupul cel mai italienizat.Dialectul galluric are mari asemanari cu dialectele corsicane,iar cel sassaric are multe asemanari in primul rand cu dialectul genovez al limbii italiene.

2.)a.Dialectul logudurez considerat si sarda-tip,se vorbeste in centrul insulei si are multe graiuri.Prezinta numeroase tresaturi extrem de conservatoare,este cel mai apropiat de latina dintre toate idiomurile romanice. In cadrul ariei logudureze exista unele graiuri bine distincte,cum ar fii cel nuorez(din localitate Nuoro,sarda Nugoro)si cel din localitatea Bitti.

b.Dialectul campidanez,vorbit in sudul insulei.Este cel mai unitar.Si el a suferit o influenta de tip toscan,fiind sub influenta Pisei;in acelasi timp a suferit insa si influente siciliene.
Trasaturi tipologice

Fonetica
Vocalismul
1.Absenta diftongarii romanice spontane sau conditionate(=port.,cat.,occ..,≠sp.,fr.,it.,rom.)
P?DE>pede
F?RRU>ferru
B?NU>bonu
P?RTA>porta

2.Diftongul primar AU se reduce (in logudureza) la a,in orice pozitie.
LAURU>laru
AUGUSTUS>agustu
PAUSARE>pasare „a se odihni”
AUT>a(particula interogativa)
PAUCU>pagu
Face exceptie un singur cuvant cule
3.In nuoreza,daca diftongul latin AU e urmat de R,se consonantizeaza U>B,rezultand secventa –abr-.
AURA>abra
TAURUS>trabu
LAURUS>labru

4.Mentinerea vocalelor finale neaccentuat.Se pastreaza –U din latina (=dial. it. merid.);se pastreaza si –O(cu exceptia dialectului nordic galluric –sassaric).
SOCRUS>Socru
HORTUS>ortu
PANE(M)>pane
MULIERE(M)> muzere


Consonantismul
1.Surdele intervocalice se sonorizeaza si se spirantizeaza in logudureza,campidaneza si in gallureza,dar se mentin in graiurile centrale din Nuoro si Bitti.Sonorizarea si spirantizarea se produc si in cazuri de fonetica sintactica:
FILIU>fizu „fiu” su vizu”fiul”
NEPOTE>logud.nebode,nuor.nepote
IPSA PIRA>logud.sa bira,nuor.sa pira”para”

2.-D- cade in logudureza si se mentine in faza []in Bitti.
CODA>logud.koa,Bitti coa

3.Grupul –CT-se transforma in geminata –tt-(=it.):
NOCTE>notte
DIRECTU>dirette

4.Geminata-LL-se transforma in cacuminala (retroflexa)-dd-ca si in dialectele italiene meridionale:
BELLU>beddu

5.R- initial dezvolta o vocala protetica a-,e- sau i-(=gasc.,engad.,arom.).
arriku/erriku”bogat”fata de it.ricco

6.Semiconsoana J ramane intacta in pozitie initiala sau mediana/sau evolueaza la z:
JOCARE>jocare/zocare
JUBILARE>jubilare/zubilare
JANUA >janna „poarta”
« mai multe referate din Diverse

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles