Licenta - Cai de promovare in consum a produselor European Drinks pe piata pitesteana

7x puncte

categorie: Marketing

nota: 9.64

nivel: Facultate

În limbajul și, în general, în acțiunile întreprinzătorilor și ale specialiștilor implicați în relațiile de piață și-a făcut tot mai amplu, mai ferm prezența în secolul nostru- și cu deosebire în ultima sa jumătate- un nou termen, cu o rezonanță și o atracție deosebită, cu tot mai adânci conotații – marketingul.

Interesul deosebit pe care l-a generat marketingul în lu[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Licenta - Cai de promovare in consum a produselor European Drinks pe piata pitesteana

În limbajul și, în general, în acțiunile întreprinzătorilor și ale specialiștilor implicați în relațiile de piață și-a făcut tot mai amplu, mai ferm prezența în secolul nostru- și cu deosebire în ultima sa jumătate- un nou termen, cu o rezonanță și o atracție deosebită, cu tot mai adânci conotații – marketingul.

Interesul deosebit pe care l-a generat marketingul în lumea oamenilor de afaceri, din diferite domenii ale activității economice și, mai recent, chiar dincolo de granițele acestuia, a făcut posibilă printre altele, dezvoltarea unor tot mai ample cercetări în domeniul și, pe această bază, apariția de specialitate deosebit de bogată.

Astfel că, în contextul interesului crescând de care se bucură marketingul, al frământărilor generate de apariția și proliferarea sa în cadrul a tot mai multor întreprinderi, domenii de activitate și piețe, precum și unor economii de o mare diversitate de tipuri, se impun a fi prioritar făcute o serie de clasificări legate atât de apariția marketingului, și mai ales, de natura conceptuală, începând chiar cu semnificația sa.

Deși în privința momentului apariției marketingului au existat și încă există o serie de controverse, majoritatea specialiștilor consideră în prezent că acesta este un proces al secolului nostru.

Față de acest punct de vedere, cu cel mai larg consens, unii autori situează apariția în timp a marketingului cu multă vreme în urmă. S-a ajuns să se susțină chiar că marketingul semnifică „o activitate ce a fost practicată de la primele tranzacții comerciale” , mergându-se până la aceea că istoria sa „poate fi aproape tot atât de lungă ca și istoria omului pe pământ” .

M. Baker, una dintre cele mai reprezentative personalității ale școlii britanice de marketing, subliniază chiar că: „Enigma marketingului constă că el este una dintre cele mai vechi activități ale omului și totuși este privit ca cea mai recentă dintre disciplinele economice. .

Încercând să aducă unele clasificări în privința enigmei originilor marketingului, același autor evidențiază într-o lucrare ulterioară faptul că: ' Practica marketingului nu s-a dezvoltat până nu a devenit faptul că împingerea bunurilor pe piață nu era la fel de eficientă cum este cea a focalizării pe obiectivul obținerii satisfacției”.

În susținerea acestui punct de vedere sunt semnificate și concluzionate unor specialiști americani, care corelează apariția și dezvoltarea marketingului de cele trei etape ale dezvoltării practicii comerțului modern.O etapizare sintetică a evoluției marketingului aparține lui Robert L. King., și cuprinde:

-etapa orientării spre producție: 1900-1930 caracterizată de creșterea ofertei și reducerea preturilor:
-etapa orientării spre vânzări: 1930-1950 a ceea ce se putea produce:
-etapa de marketing, după 1950 până în prezent semnificând producerea a ceea ce se poate vinde.

În ultimul timp se vorbește despre o a patra etapa – cea a unei orientări sociale. Se poate susține, deci, apariția orientării de marketing de abia din momentul în care întreprinzători au început să aibă în vedere faptul de a-și dimensiona și structura oferta pornind de la cunoașterea prealabilă a cerințelor consumatorilor și, pe aceasta bază, de a urmări asigurarea cât mai deplină, mai complexe, satisfaceri a lor.

Cei care situează apariția marketingului într-o etapă mult mai îndepărtată sunt aceia care îi limitează în mod eronat accepțiunea doar la acțiunile de vânzare și publicitate. Deși vânzarea și publicitatea se înscriu drept componente în cadrul a ceea ce semnifică în prezent marketingul, iar eforturi pe aceste două planuri se depun de foarte multă vreme, semnificația acestui concept este mult mai complexă, mai profundă, iar apariția sa are la bază cu totul alte resorturi.

Chiar și acțiunile menționate- vânzarea și publicitatea, ce intră în prezent sub incidența marketingului, dovedesc în noul context semnificații și modalități de derulare mult mai profunde și mai complexe decât până la apariția acestei noi orientări . În lucrarea Marketing (1992), prof. C. Florescu și colaboratorii săi afirmă că sunt două ipoteze cu privire la condițiile apariției marketingului.

1. Pornind de la realitatea că marketingul a apărut și s-a dezvoltat mai întâi, în țările cu economie dezvoltată, s-ar putea admite că problemele acestor economii în ceea ce privește oferta abundentă de bunuri economice și limitarea posibilităților de vânzare a lor (problemele specifice așa- numitei societăți de consum) ar putea constitui cauza apariției marketingului.

-Dezvoltarea industriei meșteșugărești, divizarea muncii și revoluția industrială aspecte cu care economiile unor țării ( SUA, Anglia) se confruntaseră –au avut drept consecințe: creșterea producției, dezvoltarea specializării în producerea de bunuri specifice, creșterea calificării, creșterea productivității, reducerea prețului mărfii, dezvoltarea rețelelor de distribuție pentru a face produsul disponibil acelora care au nevoie de el, găsirea de noi piețe.

-Piața, atât națională, cât și cea internațională, s-a modificat foarte mult, în sensul că deși cererea crește, productivitatea mărită a dus la creșterea accelerată a ofertei de bunuri economice.

Consumul are la dispoziție o gamă mai largă de produse, ceea ce face ca vânzarea să nu mai reprezinte un rezultat automat al producției. Oferta este direct condiționată de cerere, ceea ce reprezintă opusul în care cererea se confruntă cu o ofertă insuficientă și tot ce se produce se vindea. Acum marketingul trebuie să înlocuiască conceptul limitat de vânzare, cu cel de distribuție a producției. În situația nou apărută consumatorul dictează ce se produce.

Toate acestea au dus la înlocuirea situației de „piață a producătorului” cu cea caracteristică „ pieței cumpărătorului”. Firmele încep să înțeleagă că nu mai pot produce independent de cerințele reale ale consumatorilor și apoi să facă față unor eforturi pentru a-și vinde marfa. Riscul nerealizării produselor devine tot mai mare, ceea ce va atrage schimbarea atitudinii lor: să producă ceea ce se cere, pentru a –și asigura succesul activității.

Pentru a stabili dacă există o abundență de produse pe piață, trebuie să avem în vedere raportul dintre cerere și ofertă corelat cu raportul dintre venit preț. Dimensiunile cererii sunt stabilite în funcție de raportul venit- preț ceea ce face ca aceeași ofertă, raportată la dimensiunile variabile ale cererii, să fie uneori insuficientă și alteori abundentă.

Din scurta istorie a existenței marketingului se poate observa că el se manifestă atât în condițiile de abundență de produse, cât și în situații de penurie, ceea ce ne face să credem că o asemenea ipoteză despre apariția marketingului nu este suficientă.

2. A doua ipoteză a apariției marketingului se fundamentează pe dinamismul social-economic caracteristic epocii noastre și mai ales perioadei postbelice. Dinamismul este pus în evidență de dezvoltarea accelerată a forțelor de producție, de adâncirea diviziunii muncii și a specializării producției ș.a la care se mai adaugă dezvoltarea semnificativă a relațiilor economice internaționale, internaționalizarea piețelor, asprimea concurenței.

În ceea ce privește dezvoltarea marketingului există o serie de păreri. Se precizează că marketingul a cunoscut o dezvoltare extensivă, concretizată în creșterea numărului firmelor, domeniilor și țărilor care au aderat la optica lui, și apoi o dezvoltare intensivă, însemnând consolidarea marketingului la nivelurile unde a fost încorporat, perfecționarea și maturizarea lui. (C. Florescu, 1992).

Cinci sunt factorii care au contribuit la dezvoltarea marketingului:
-consumatorii din ce în ce mai sofisticați. Fiecare individ (după aprecierile lui A. Maslow) este motivat de o serie de nevoi care variază de la cele fundamentale, ale tuturor, până la cele specifice fiecărui individ.

Ideea de bază este, deci, că, dacă este ușor să anticipezi, identifici și să satisfaci nevoile de bază, este foarte greu de realizat același lucru cu nevoile umane complexe.
- concurența din ce în ce mai dură datorită concurenței internaționale noi tehnologii și imitatori;
- separarea producției de consum. Producția de masă elimină contactul direct dintre producător și consumator;

Dacă firmele nu fac eforturi conștiente, coordonate și permanente de a identifica nevoile în permanenta schimbare a clienților lor
potențiali, pot ajunge la pericolul de a nu sesiza semnalele vitale ale pieței, care ar fi fost mult mai evidente dacă ar fi existat un contact direct în timpul procesului de luare a deciziilor.
- organizații din ce în ce mai complexe. Pe măsură ce firmele cresc în dimensiuni, angajații acestora devin din ce în ce mai îndepărtați de utilizatorul final al produsului.

Apar astfel două probleme importante: cereri conflictuale și separarea proprietății și controlului. În toate firmele cu excepția celor mici, angajații sunt predispuși să devină mai responsabili față de „clienți interni” decât față de cumpărătorii produsului sau serviciului oferit de firmă. Angajații tind să fie mai puțini orientați spre profit decât proprietarii. Dacă nu se realizează o corelație între servirea clienților, profit și salarizarea angajaților, se poate ajunge la situația în care aceștia vot primi bani indiferent dacă clienții firmei sunt sau nu satisfăcuți.

-schimbări rapide ale mediului. Lumea se schimbă într-un ritm nemaiîntâlnit: noile tehnologii aduc vechile industrii în stadiul de faliment, apar schimbări sociale pe măsură ce oameni sunt din ce în ce mai educați și solicită produse din ce în ce mai bune.

Firmele care nu reușesc să se integreze și să răspundă nevoilor în continuă schimbare ale consumatorilor sunt în pericol de a fi
lăsate în urmă sau chiar să dispară. Acceptând că marketingul a apărut la începutul acestui secol, Robert Bartels realizează următoarea etapizare a dezvoltării sale: primul deceniu este reprezentat de descoperirea marketingului, în următorul se realizează conceptualizarea sa, în deceniul al treilea are loc integrarea marketingului la nivelul întreprinderilor, deceniul al patrulea marchează dezvoltarea sa, în deceniul al cincilea se încearcă reevaluarea marketingului în noile condiții postbelice, deceniul al șaselea aduce reconceptualizarea marketingului (R.Barles, Development of Marketing Thought: A Brief History).

În ultimul timp, specialiștii se întreabă dacă marketingul este un concept adecvat unei epoci marcate de deteriorarea mediului înconjurător, epuizarea resurselor naturale, creșterea explozivă a populației, sărăcia și foametea, neglijarea serviciilor sociale.
Noul concept de marketing trebuie să evite conflictele potențiale dintre cerințele consumatorilor, interesele cestora și prosperitatea socială pe termen lung.

S-au propus mai multe denumiri ale acestui concept, cum ar fi: „conceptul uman”, „conceptul consumului inteligent”, „conceptul imperativelor ecologice”, dar mai larg acceptat a fost conceptul de „marketing social” sau „marketing societal”. Marketingul societal susține satisfacerea nevoilor în concordanță cu nevoile organizației, dar și cu nevoile societății în ansamblu.

Conceptul de marketing social susține că sarcina unei organizații este să determine nevoile, cerințele și interesele piețelor țintă și să ofere satisfacția așteptată într-un mod mai eficient decât concurenții săi, în așa fel încât să mențină sau să sporească bunăstarea consumatorilor și a societății. Firmele care au adoptat conceptul de marketing social au obținut realizării semnificative în ceea ce privește volumul vânzărilor si al profitului.

1.3 Activitatea promoțională în marketing

Ca variabilă aflată sub controlul firmei, promovarea servește unei multitudini de obiective și ia forme practice dintre cele mai diverse. Probabil că acestea ar fi una dintre principalele explicații ale impreciziilor și inconsecvențelor în accepțiunile atribuite noțiunii de „promovare” a unor componente din structura, la rândul ei, foarte bogată a activității promoționale.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Marketing

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles