Libertatea

5x puncte

categorie: Astronomie

nota: 9.68

nivel: Facultate

Dupa parerea filosofilor stoici libertatea se poate obtine prin supunera fata de ceea ce e necesar si prin adoptarea dorintelor in varianta persimista. Iar credinta ca esti stapanul tentatiilor si ca ai putea infaptui ceva daca ai vrea (indifferent daca tu chiar vrei sau nu) acest “daca dorim” este sentimentul de libertate morala de care suntem constienti.

W. James: Resp[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Libertatea

Dupa parerea filosofilor stoici libertatea se poate obtine prin supunera fata de ceea ce e necesar si prin adoptarea dorintelor in varianta persimista. Iar credinta ca esti stapanul tentatiilor si ca ai putea infaptui ceva daca ai vrea (indifferent daca tu chiar vrei sau nu) acest “daca dorim” este sentimentul de libertate morala de care suntem constienti.

W. James: Responsabilitatea – o problema nesolutionata
(Pragmatismul)

Filosoful american W. James respinge atat determinismul absolut, necesitarist, fatalist, cat si liberal arbitrusi indeterminismul absolute. El sustine ca nici una dintre aceste conceptii nu poate avea success in rezolvarea raportului libertate – necessitate pentru ca nici una nu explica si nuu impune existenta responsabilitatii.

Daca acceptam liberal arbitru atunci omul este sporit enigmatic, intrucat I se adauga ceva (un privilegiu sau o facultate poziltiva) ce alte vietuitoare nu poseda. Acest ceva care se adauga omului vine din exterior si pune ceva intr-un loc in care mai inainte nu se afla nimic. Acest lucru nou ne determina sa actionam dar in asa caz => actiunea nuu-mi apartine, mi se alipeste si prin urmare, nu pot fi facut raspunzator de consecintele ei.

Potrivit deterministilor omul nu este la originea a nimic, ci e doar o curea de transmisie, un “mijlocitor” intre trecut si viitor si, la fel ca in cazul liberului arbitru, nu poate fi facut responsabil de actiunile sale. Fiind doar mijlocitor, omul nu poate fi “inculpate principal”.

Asadar problema neputand fi rezolvata la extreme, James crede ca o poate solutiona printr-o compatibilitate intre libertate si necessitate.

C) Libertatea si constrangerile interioare

Incepand mai ales din secolul XIX, se constata o puternica tendinta de a schimba cadrul de discutie a problemei libertatii. Interesul gandirii nu mai este acum, in primul rand, cel de a confrunta aspiratia catre libertate cu constrangerile impuse de o autoritate supranaturala sau cele impuse de legile naturii si conexiunile cauzale. Aspectele antologice cad in plan second, iar in prim plan trece perspective antropologiei filosofice.

Antropologia filosofica transfera dezbaterea problemei libertatii din sfera antologiei generale (care se baza, de obicei, pe un tablou abstract al naturii, al cosmosului) in sfera antologiei umanului, a conceptiilor despre natura si conditia specifica omului. Prin acest transfer, idea de libertate este in primul rand raportata la caracteristicile personalitatii umane, la esenta si resursele specifice omului.

Preocuparea pentru intelegera existentei umanea permis antropologiei filosofice sa “redescopere” 2 dimensiuni fundamentaleale personalitatii – afectivitatea si volitia – care ocupasera unn loc putin important in dezbaterile teoretice de pana atunci. Daca, incepand din antichitate si pana in epoca rationalismului classic, tendinta dominanta a fost aceea de a privi omul exclusive sau, cel putin, cu precadere, ca pe o fiinta inzestrata cu si condusa de ratiune, incepand din secolul XVIII si mai ales in secolul urmator, se dezvolta teorii filosofice care prezinta omul ca fiinta dominatnta de efecte si dorinte.

Aceasta noua tendinta a fost incurajata si de spiritual realist al analizelor ganditorilor empiristi care, in contrast cu multi filosofi rationalisti, au subliniat ca deosebit de important ideea ca omul e o fiinta sensibila, consusa de efecte.

In timp ce rationalistii aveau in vedere, de obicei, numai principiul ca “gandirea subiectiva este activitatea noastra cea mai proprie si mai adanca” (Hegel), empirismul afirmase net, inca prin David Hume, ca “ratiunea este si trebuie sa fie doar roaba pasiunilor, neputand niciodata pretinde sa aiba alta slujba decat aceea de a le servi si asculta”.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Astronomie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles