Liberalismul - principala megatendinta din gandirea economica

3x puncte

categorie: Economie

nota: 9.90

nivel: Facultate

Putem vorbi despre o influenta covirsitoare a tipului de filosofie asupra doctrinelor economice, daca nu cumva suntem legitimati chiar sa le identificam. In tratate de doctrine economice, ii regasim pe anumiti filosofi ca fiind parinti ai unor curente de gindire economica. Astfel, Marx, de exemplu, considera ca dreptatea si echitatea sunt compatibile in sensul in care resursele unei societati tre[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Liberalismul - principala megatendinta din gandirea economica

Putem vorbi despre o influenta covirsitoare a tipului de filosofie asupra doctrinelor economice, daca nu cumva suntem legitimati chiar sa le identificam. In tratate de doctrine economice, ii regasim pe anumiti filosofi ca fiind parinti ai unor curente de gindire economica. Astfel, Marx, de exemplu, considera ca dreptatea si echitatea sunt compatibile in sensul in care resursele unei societati trebuie impartite dupa criteriul nevoilor si nu al meritului ori al contributiei.

Realizarea acestui tip de dreptate se realizeaza prin interventia masiva a statului in economie, stat care decide in locul individului. Liberalii, au un alt tip de raspuns, radical diferit de cel al lui Marx. In conceptia filosofiei moderne anglo-saxone, esentiala este respectarea drepturilor naturale ale omului.Acestea sunt asa-zisele drepturi negative de peste un secol, care se implinesc prin acordarea libertatii indivizilor la viata, proprietate, libera initiativa, si care se opun drepturilor pozitive posibile prin interventia statului in viata individului, cum ar fi: dreptul la munca, dreptul la invatatura, dreptul la concediu de odihna, e.t.c.

Opozitia liberalism-etatism este interesanta mai ales prin tipul de mentalitate pe care il coaguleaza in mintea cetateanului. Celebra fraza "Nu exista economie fara munca", in etatism este un non-sens. Cetateanul care a vietuit in comunism, jefuit de proprietate privata si de profitul care ar fi trebuit sa fie recompensa riscului si a muncii proprii, victima a nivelarilor de tot felul si a opresiunilor , a ajuns la desconsiderarea muncii, in limbajul popular circulind o butada foarte graitoare: "ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim". O alta "conserva" de gindire deformata asupra muncii este: "timpul trece, leafa merge". Ori, pentru noi, popor pe care s-a experimentat etatismul si care nu are o traditie liberala indelungata, este foarte importanta cunoasterea liberalismului si cultivarea valorilor lui, incurajarea la tineri a liberei initiative.

Lucrarea isi propune sa circumscrie paradigma liberalismului economic, evidentiindu-i trasaturile dar si evolutia in timp, uneori contradictorie si problematica, dar continua. In interiorul acestui mare curent de gindire economica se disting mai multe fisuri, dintre care prima este scindarea liberalilor in clasici si neoclasici. In ciuda faptului ca ii apropie trasaturile liberalismului, dovada ca ulterior analiza lui Keynes va viza ambele curente ale liberalismului, ii si despart prioritati diferite.

Clasicii liberali (dintre care principalii sunt Smith, Ricardo, Malthus, J.St. Mill, Say) au ca problema principala sporirea cit mai grabnica a bogatiei natiunilor, in timp ce accentul instituit de neoclasicii marginalisti cade pe studiul consumatorului, al producatorului si al schimbului, cu alte cuvinte nu analiza macroeconomica este importanta la neoclasicii marginalisti cit utilitatea, productivitatea si pretul.

Neoclasicii marginalisti (Menger, Jevons, Walras) schimba perspectiva gindirii economice, ei instituie o revolutie cunoscuta in istoria economiei ca revolutia marginalista. Prin revolutia marginalista, liberalismul a devenit neoliberalism. Neoliberalismul desi infaptuit de marginalisti, si criticat ulterior, este reluat in epoca contemporana sub denumirea de neoliberalismul actual, si reprezentat de Hayek, Friedman, Scraffa, Samuelson, Fischer.

Tocmai nevoia pe care au resimtit-o unii ginditori de a relua o paradigma pentru o vreme abandonata, arata valabilitatea acesteia in timp, valabilitate in care ei si-au manifestat increderea prin afirmarea universalitatii ei. Momentele de cotitura sau asa-numitele revolutii din gindirea economica sunt salturi asupra carora am considerat ca ar fi bine sa poposim, cel putin in treacat, tocmai pentru ca ele sunt responsabile pentru evolutia umanitatii prin originalitatea solutiilor. Progresul umanitatii a fost facilitat si de progresul material, tehnologic, deci economic.Revolutia marginalista a adus o schimbare de optica abordind psihologia consumatorului dar si o schimbare in metodologie, matematizind economia.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles