Legea echilibrelor in populatie
2x puncte
categorie: Biologie
nota: 9.81
nivel: Facultate
Populația reprezintă o comunitate de indivizi care se pot încrucișa între ei, conțin un fond comun de gene și ocupă același areal geografic. După modul de reproducere al indivizilor, se deosebesc două tipuri de populații: populația mendeliană și populația non-mendeliană.
.............................
Analiza statistică a rezultatelor geneticii
S-a pus problema [...]
DOWNLOAD REFERAT
.............................
Analiza statistică a rezultatelor geneticii
S-a pus problema [...]
Preview referat: Legea echilibrelor in populatie
Populația reprezintă o comunitate de indivizi care se pot încrucișa între ei, conțin un fond comun de gene și ocupă același areal geografic. După modul de reproducere al indivizilor, se deosebesc două tipuri de populații: populația mendeliană și populația non-mendeliană..............................
Analiza statistică a rezultatelor geneticii
S-a pus problema analizei și reprezentării fenomenelor de masă cum sunt frecvența alelelor în populații prin calcule statistice și probabilistice. Rezultatele experimentelor pot fi grupate în jurul unei valori medii. Pentru a descoperi dacă două seturi de valori reprezintă de fapt aceeași lege sau lucruri complet diferite se face testul de toleranțe “t-test” (constă în aplicarea difernțelor pe o un grafic, rezultatul obținut trebuind să concorde cu curba lui Gauss – vezi mai jos). Acesta dă răspuns întrebărilor privitoare la cât de mult diferă sensul a două seturi de măsurători.
Testul “chi2” își are scopul în verificarea rezultatelor experimentale cu rezultatele teoretice. Cu cât valoarea acestuia este mai mică cu atât se observă că legea este respectată altfel a apărut o deviație în procesul de transfer a genelor (testul constă în calcularea erorii relative a măsurătorilor și impunerea ca ea să fie cuprinsă într-un anumit domeniu).
s = suma (xi – X)2 /n-1 în care X este valoarea așteptată iar xi valoarea obținută
MENDEl, redescoperitorii săi și geneticienii secolului nostru nu au reușit niciodată să obțină valoarea exactă a rației de încrucișere 3:1. Rații precum aceasta sau cea de 1:1 sunt valori idealizate. În ciuda faptului că interpretarea mecanismului lor este plauzibilă, trebuiesc puse câteva întrebări nu doar de un matematician ci și de un genetician practician.
Cât de mare este deviația față de valorile teoretice care ne-am fi așteptat să apară?
Cât de multe specimene trebuiesc luate în considerare pentru a avea erori neglijabile?
Există metode de optimizare a modului de lucru?
Răspunsurile la aceste întrebări pot fi date doar prin intermediul calculelor probabilistice. De la început trebuie spus că nu se așteaptă un răspuns cert: DA sau NU ci unul care să afirme cu ce probabilitate o presupunere este valabilă sau care este diferența semnificativă între două seturi de măsurători.
Geneticianul este ajutat de câteva formule care le poate aplica și de tabele calculate la care poate face referire. Condiția necesară pentru uzul aproximărilor matematice este alegerea formulei corecte. Trebuie lămurit dacă propriile valori experimentale satisfac respectivele condiții.
Toate acestea sunt necesare în vederea observării schimbărilor în raportul de segregare, fie datorită mutațiilor (raze X, etc...) fie datorită cosangvinizării sau a ingineriei genetice. « mai multe referate din Biologie
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
