Lectia - Unitate didactica fundamentala

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 8.08

nivel: Facultate

Referat despre Lectia - Unitate didactica fundamentala
Definirea lecției trebuie să fie multicriterială, în funcție de componentele mari ale didacticii care se reflectă și sunt recuperate la nivelul micro-acțiunilor educaționale. Ca într-un cristal, se vor reflecta, la nivelul acestei secvențe, totalitatea caracteristicilor care definesc didactica, respectiv modul de a reprezenta și a conce[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Lectia - Unitate didactica fundamentala

Referat despre Lectia - Unitate didactica fundamentala
Definirea lecției trebuie să fie multicriterială, în funcție de componentele mari ale didacticii care se reflectă și sunt recuperate la nivelul micro-acțiunilor educaționale. Ca într-un cristal, se vor reflecta, la nivelul acestei secvențe, totalitatea caracteristicilor care definesc didactica, respectiv modul de a reprezenta și a concepe (pedagogic, dar și ideologic, politic) educația la un moment dat. I. Cerghit (1983) remarcă o anumită dificultate semantică a termenului, în sensul că aceasta este definită ca formă a procesului de învățământ („formă de bază”, „formă principală”, „formă fundamentală”, „formă centrală” etc.), dar nu e definită totdeauna și ca unitate didactică funcțională, centrată pe obiective și implicând conținuturi didactice și strategii de desfășurare și evaluare bine determinate. Lecția, precizează I. Cerghit, este o „entitate de învățământ, care este ceva mai mult decât o formă sau un cadru de organizare a instrucției, căci presupune mecanisme și legități de structurare și funcționare ce trebuie bine cunoscute”.

I. Cerghit propune un model tridimensional al variabilelor lecției, identificând dimensiunea funcțională (orice lecție presupune un scop și obiective bine determinate), dimensiunea structurală (orice lecție angajează resurse umane, materiale și de conținut, presupune selectarea unor metode și mijloace de învățământ, se realizează într-un timp determinat și într-un mediu pedagogic) și dimensiunea operațională (vizează desfășurarea lecției cu strategii și procese specifice și evaluarea cu funcție de optimizare).

Mariana Momanu încearcă să evidențieze o serie de avantaje ale acestei forme de organizare a instruirii: este o formă mai comodă de organizare și desfășurare ale activității pentru profesor (beneficiază de un suport teoretic mai consistent decât alte modalități de organizare a activității didactice, poate fi condusă cu mai multă siguranță chiar de către profesorii cu mai puțină experiență, dispune de instrumente de evaluare verificate, mai sigure și mai eficiente), comportă economicitate, programele școlare foarte încărcate impunând desfășurarea activității sub formă de lecții, care imprimă instruirii un ritm alert și susținut și permit profesorilor și elevilor să parcurgă programa școlară.

Se impune spargerea monotoniei lecției, prin proiectarea și desfășurarea creativă ale lecției. De asemenea, conferă sistematicitate și continuitate procesului de instruire și impune o modernizare dinlăuntru, din cauza „păcatului originar” de a fi predispusă la canonizare, atât la nivelul obiectivelor și al conținuturilor, prin deschidere către experiența de viață a elevului, cât și la nivelul metodelor și al mijloacelor de învățământ, devenind mai activă, implicându-l pe elev ca subiect al procesului de formare.

Lecția, ca entitate didactică de bază, presupune o punere în act a unor evenimente sau situații didactice, ce intercorelează și se potențează reciproc. Derularea evenimentelor poate respecta o anumită ordine, care, dacă situația o impune, se poate reformula.

Gagné și Briggs scot în evidență următoarele „momente”: captarea atenției elevilor prin stârnirea intereselor acestora, informarea cu privire la obiectivele de atins, reactualizarea și performarea unor capacități formate anterior, prezentarea elementelor de conținut specifice, dirijarea învățării, obținerea performanței, asigurarea feedback-ului, evaluarea performanțelor obținute și consolidarea retenției și a capacității de transfer.

Principalele categorii de lecții sunt: lecția mixtă, lecția de comunicare/însușire de noi cunoștințe, lecția de formare de priceperi și deprinderi, lecția de fixare și sistematizare, lecția de verificare și apreciere ale rezultatelor școlare. Lecția mixtă vizează realizarea, în măsură aproximativ egală, a mai multor scopuri sau sarcini didactice: comunicare, sistematizare, fixare, verificare. Este tipul de lecție cel mai frecvent întâlnit în practica educativă, îndeosebi la clasele mici, datorită diversității activităților implicate și sarcinilor multiple pe care le joacă.

Lecția de comunicare/însușire de noi cunoștințe are un obiectiv didactic fundamental: însușirea de cunoștințe (și, pe baza acestora, dezvoltarea unor capacități și atitudini intelectuale), dar prezintă o structură mixtă, îndeosebi la clasele mici. Când obiectivul didactic fundamental al lecției îl constituie însușirea unor cunoștințe noi, celelalte etape corespunzătoare tipului mixt sunt prezente, dar au o pondere mult mai mică; ponderea celorlalte etape este determinată, în principal, de vârsta elevilor: la clasele mari, lecția de comunicare tinde chiar către o structură monostadială. Variante pentru acest tip de lecție sunt lecția introductivă, lecția seminar, lecția prelegere sau lecția programată.

Lecția de formare de priceperi și deprinderi se particularizează în funcție de domeniile de activitate pe care le vizează – desen, muzică, educație fizică, gramatică etc. Lecția de fixare și sistematizare vizează, în principal, consolidarea cunoștințelor însușite, dar și aprofundarea lor și completarea unor lacune. Se realizează prin recapitulare, ceea ce nu înseamnă reluarea într-o formă identică a unităților de conținut însușite anterior; condiția de bază a eficientizării acestui tip de lecție o constituie redimensionarea conținuturilor în jurul unor idei cu valoare cognitivă relevantă, astfel încât elevii să fie capabili de conexiuni care să permită explicații din ce în ce mai complete și de aplicații optime și operative în contexte din ce în ce mai largi ale cunoașterii.

Lecția de verificare și apreciere a rezultatelor școlare urmărește, în principal, constatarea nivelului de pregătire a elevilor, dar și actualizarea și încadrarea cunoștințelor în noi cadre de referință și semnificare, cu consecințe importante asupra viitoarelor trasee de învățare. Cum este firesc, tipologia lecției rămâne permisivă la noi ipostaze și asocieri, practica educativă însăși poate sugera sau induce noi modalități de structurare a evenimentelor, de prefigurare a priorităților unei lecții.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles