Latinitate si dacism

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.72

nivel: Gimnaziu

Teoriile genezei românești

Teritoriul de formare, „problema cea mai grea din istoria limbii române” după părerea lui Ov. Densușianu, a fost sursa unor îndelungate și energice dispute științifice. În principiu, discuția rămâne încă deschisă, în sensul că cercetările istorice, arheologice și lingvistice furnizează permanent noi elemente în măsură să întregească și să nuanț[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Latinitate si dacism

Teoriile genezei românești

Teritoriul de formare, „problema cea mai grea din istoria limbii române” după părerea lui Ov. Densușianu, a fost sursa unor îndelungate și energice dispute științifice. În principiu, discuția rămâne încă deschisă, în sensul că cercetările istorice, arheologice și lingvistice furnizează permanent noi elemente în măsură să întregească și să nuanțeze opiniile istoricilor și lingviștilor. Teoriile genezei etnolingvistice românești pot fi repartizate în trei grupe.

...

Dacismul

"De teamă să nu înviem,
Ne-au risipit cetătile, ne-au ucis altarele,
Toate frumusețile, ca într-un blestem,
Ni le-au schilodit. Și-am rămas doar cu Soarele.
Din el ne-am croit poteci în pădure, în munte,
Lîngă vetre mărunte,
Am logodit timpul cu statornicia.
Dacă te uiți bine-apoi
În pietre nemuritori, suntem noi, numai noi:
Noi, Tracii!"

Să ne amintim de strămoșii noștri Pelasgi, despre care istoria oficială nu ne mai învață nimic, de Traci și mai apoi de Daci și de Valahi. Indiferent de numele ce ni l-am dat sau care ni s-a dat, suntem aceiași. Oameni in țara Oamenilor. Mioritici, nu din lașitate, ci pentru că nu ne sperie moartea. Noi știm că suntem nemuritori. Că spiritul ne e mai presus de trupurile trecatoare. Că am putea trăi doar cu lapte și miere. Că tot restul, averi și onoruri, sunt efemere, că nimic nu vom lua cu noi dincolo.

Cu toții am învațat la școală, că poporul "român" este rezultatul "contopirii dacilor cu romanii", iar limba "româna" este o limbă care a derivat din latina vulgară (latina vulgaris) în urma cuceririi romane a Daciei. Devenite ca leit motiv al istoriei noastre predate în școli și licee, aceste două "învățăminte adânci" șochează, la o analiză mai atentă, prin lipsa lor de realism istoric. Analizând aceste aspecte, insistând în special pe cel legat de limba "româna" se pot observa "neclarițatile".

Romanizarea dacilor

Dacia, din întreg Imperiul Roman, a avut cea mai scurtă perioadă de stăpânire romana. Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei (14%) și pentru o perioadă istorică, de exact 165 de ani (106 -271). In Britania romanii au stat 500 de ani, iar englezii nu sunt deloc latini. De asemenea, în Malta, stăpânirea romană a fost de peste 800 de ani, iar maltezii nici acum nu vorbesc o limbă de origine latină. Iar lista de exemple poate cotinua la nesfârșit.

Ca să nu mai vorbim de faptul că italiana, deci chiar la ei acasă, este alături de franceză, limba "de origine latină" care se aseamănă cel mai puțin cu latina!Apariția și existența Ungariei s-a datorat conviețuirii hunilor cu populația primitoare geto-dacă care i-a învățat agricultura, păstoritul și care apoi a fost asuprită și sfârtecată în numele catolicismului. În plus accesul la funcțiile administrative era îngrădit pentru cetățenii de etnie "româna", ceea ce i-ar fi "cointeresat" pe unii să renunțe la limbă, nume, obiceiuri și religie.

Este adevărat că mulți aristocrați români Transilvăneni, pentru a-și salva viața și avutul, s-au convertit la catolicism și s-au maghiarizat, însă n-au uitat nici limba, nici tradițiile. De ce astăzi noi să credem că ce n-au putut face ungurii în o mie de ani au putut face romanii în aproximativ un secol și jumătate?... Cu alte cuvinte, cum putem crede că aceștia i-au determinat nu numai pe dacii ocupați, dar și pe cei 86% liberi să învețe "latina" și în același timp să-și uite propria limbă?...

Iar aici ar fi de reținut faptul că în timpul stăpânirii romane, în toată Dacia ocupată, n-a fost creat măcar un centru de cultură. De altfel romanii nu aveau nici un interes să ridice nivelul cultural al acestui popor pe care îl dușmăneau și-l invidiau atât de mult.Toate acestea ne demonstrează că istoria mai trebuie studiată, iar paradigmele acceptate cândva în istoria noastră tumultoasă (oarecum explicabil în acele momente) trebuie îndepărtate pentru instaurarea adevărului istoric pe baze pur științifice, și nu din dorința de afirmare sau dominare asupra altor popoare

Asemănarea dintre daci și românii de astăzi

Privind Columna lui Traian, vedem obiceiuri care au rămas în tradiția poporului nostru pâna astazi: construcția caselor de la munte, portul nostru popular - care este același astăzi ca și cel dăltuit în piatră, pe columnă.

O istorioară foarte interesantă este aceea a lui Badea Cârțan, un cioban din Cârțișoara. După o lungă călătorie pe jos, din satul său pâna la Roma, ajunge sa-și vadă visul - "Columna lui Traian" -, depune la baza ei o traistă cu pământ și un săculeț cu grâul Daciei, apoi se culcă și doarme la umbra Columnei. A doua zi, (Martie 1896), ziarele din Roma publică uimite, la vederea românului ardelean: "Un Dac a coborât de pe columnă". Chipul și portul său neobișnuit pentru ei, dar semănând aidoma cu Dacii de pe basoreliefuri i-au uimit peste măsură pe cetațenii Romei.

Oricât de miop ai fi, tot poți observa că țăranul român, parcă, este încremenit în timp și din negura vremurilor, de demult, apare ca un personaj încărcat de istorie.

Este știut că țăranii noștri mai poartă și azi, în multe zone ale țării, aceeași îmbrăcăminte ca dacii de pe columna lui Traian (ițari, cămașă lucrată cu flori pe poale și mâneci, cojocele lucrate cu flori, căciulă - pe care romanii nu le aveau) și că femeile dace erau net superioare celor romane ca stil și artă în toalete.

De asemenea, însuși cuvântul îmbrăcăminte este de origine dacică. Până în prezent nu s-a găsit nici un monument în care să fie reprezentat un dac în toga romană. În fapt, coloniștii erau obligați să adopte portul dac pentru a nu "crăpa" iarna de frig, așa cum ne demonstrează monumentul sculptural de la Casei (Jud. Cluj) al lui Iulius Crescens îmbrăcat într-un cojoc ca și cel de la Apulon.

Ca element de permanență a elementelor de port de-a lungul mileniilor, în afara cloșului și decolteului, avem originala căciulă dacică pe care o mai poartă încă țăranii noștri, ca moștenire din timpurile imemoriale ale pelsagilor dunăreni și carpatici și ale lui "Mithras genitor luminis" reprezentat ca un tânăr îmbrăcat în costum tradițional dac: cămașa lungă, cingătoare peste mijloc, mantie ce-i ajunge până mai jos de genunchi și căciula tradițională dacă pe cap. E o costumație identică cu cea a dacilor sculptați pe columna lui Traian. Imaginea taurului este simbolul unei bogății a dacilor străvechi: creșterea vitelor și agricultura. Aceeași reprezentare o întâlnim, ca element de tradiție, la Corbea din colecția Teodorescu.

Îmbrăcămintea geto-dacilor era destul de simplă. Bărbații purtau pantaloni (cioareci) de două feluri: mai largi sau mai strâmți pe picior, în genul ițarilor. Cămașa, despicată în părți, o purtau pe deasupra cioarecilor, încingându-se cu un brâu lat, probabil de piele sau, eventual, din pânză groasă. O haină cu mâneci și cu crețuri, o mantie scurtă, fără mâneci, având uneori franjuri, sau o șubă cu blana pe dinăuntru, nu prea lungă, constituiau veșmintele de deasupra. Mantia, prinsă cu o agrafă, avea o glugă cu care dacii își acopereau capul pe vreme rea. Femeile purtau o cămașă încrețită cu mâneci scurte și o fustă. Columna Traiană ni le înfățișează purtând uneori o manta lungă, bogat drapată. O basma, probabil colorată, le acoperea părul.

Și nobilii, și oamenii de rând, bărbați și femei, purtau în picioare călțuni de pâslă sau opinci de piele, dar nu încape îndoială că vara cei de la țară umblau adesea desculți. În săpături s-au găsit „mâțe” (crampoane) de fier care se prindeau de talpa încălțămintei pentru a ușura mersul pe gheață și zăpadă. Bineînțeles, atunci când mergeau călare, dacii aveau la încălțăminte pinteni de fier.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles