Karl Marx

2x puncte

categorie: Economie

nota: 9.99

nivel: Liceu

Dupa absolvirea universitati, Marx isi scrie teza de doctorat pe tema: "Deosebirea dintre filosofia naturi la Democrit si filosofia naturii la Epicur". In aceasta lucrare Marx se situa inca pe pozitii idealiste. Dupa ce si-a sustinut in mod stralucit teza si a primit diploma de doctor la facultatea de filosofie a universitatii din Jena, Marx s-a intors la Bonn, de unde, in octombrie 1842, a plecat[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Karl Marx

Dupa absolvirea universitati, Marx isi scrie teza de doctorat pe tema: "Deosebirea dintre filosofia naturi la Democrit si filosofia naturii la Epicur". In aceasta lucrare Marx se situa inca pe pozitii idealiste. Dupa ce si-a sustinut in mod stralucit teza si a primit diploma de doctor la facultatea de filosofie a universitatii din Jena, Marx s-a intors la Bonn, de unde, in octombrie 1842, a plecat in Colonia, unde a devenit redactor-sef al "Gazetei Renane", organ al burgheziei radicale din Renania. Senin caracterizeaza perioada activitatii lui Marx la "Gazeta Renana" ca perioada cand incepe sa se contureze trecerea lui Marx de la idealism la materialism si de la democratismul revolutionar la comunism. La inceputul anului 1943 "Gazeta Renana", care, sub conducerea lui Marx promovase o linie revolutionar democratica si care aparuse tot timpul sub o cenzura foarte severa. A fost suprimata. In iunie 1843, Marx se casatoreste cu prietena sa din copilarie, Jenny von Westphalen.

La sfarsitul lui octombrie 1843 s-a mutat la Paris, unde a inceput sa scoata impreuna cu Arnold Ruge " Analele franco-germane". In aceasta revista au fost publicate articolele "Contributii la critica filosofiei hegeliene a dreptului" si " Cu privire la problema evreiasca", in care Marx trece definitiv de la idealism la materialism si de la democratismul revolutionar la comunism.
In septembrie 1844 a avut loc la Paris intalnirea dintre Marx si Engels, care a marcat inceputul luptei pe care au dus-o impreuna pentru cauza clasei muncitoare. Despre prietenia lor cu V.I. Lenin scria - "Proletariatul european poate afirma ca stiinta lui a fost creata de doi savanti si luptatori, ale caror legaturi pot fi asezate alaturi de cele mai miscatoare legende ale anticilor despre prietenie dintre oameni".

In 1845 Marx si Engels au scris cartea "Sfanta familie" care era indreptata impotriva conducatorilor tinerilor hegelieni - Bruno Baner & CO. si a jucat un important rol in aparitia marxismului.

In cartea " Ideologia germana" Marx si Engels au expus noua lor teorie, deja inchegata, a comunismului stiintific.

La Paris, Marx se ocupa cu studierea economiei politice si a istoriei revolutiei franceze. In 1845, la cererea staruitoare a guvernului Prusiei, el este expulzat din Paris ca revolutionar periculos.
Se muta la Bruxelles. Aici publica in 1847 opera sa "Mizeria filozofiei" indreptata impotriva carti anarhistului si socialistului mic burghez Preudhom "Filosofia Mizeriei". Tot aici, la Bruxelles, Marx adera la o asociatie secretade propaganda "Liga Comunistilor" si pentru care au elaborat programul sub denumirea de "Manifest al Partidului Comunist" in februarie 1848 cu deviza " Proletari din toate tarile, uniti-va!" fata de care V.I. Lenin scria "Aceasta carte (cu Manifestul) valoreaza cat volume intregi; in spiritul ei traiestesi se misca pana in ziua de azi intregul proletariat organizat si luptator al lumi civilizate."

Dupa infrangerea miscarilor revolutionare din 1848 Marx publica lucrarile "Luptele de clasa din Franta" si " 18 Brumar al lui Ludovic Bonaparte" in care a facut bilantul revolutiei din 1848-1851. Dupa aceasta Marx munceste intens la elaborarea principalei sale opere stiintifice "Capitalul". In 1867 apare la Hamburg volumul I al "Capitalului", in care sunt expuse bazele conceptiilor economicesi socialisteale lui Marx, precum si bazele criticii sale la adresa societati existente, a modului de productie capitalist si a urmarilor acestuia.
in 1864 a contribuit la crearea "Asociatiei internationale a muncitorilor" prima Internationala a muncitorilor. El a intocmit manifestul constitutiv al Internationalei si a scris aproape pe toate documentele ei mai importante. Prin crearea "Internationalei I" Marx a pus temelia organizatiei proletare internationale in vederea luptei revolutionare pentru socialism. "Internationala a fost instituita pentru a inlocui sectele socialiste si semisocialiste printr-o adevarata organizatie a clasei muncitoare in vederea luptei" aprecia Marx si Engels.

Dupa infrangerea "Comunei din Paris" in 1871 Internationala I s-a autodizolvat.
Marx a incetat din viata la 14 martie 1883.

Despre aceasta Engels scria: "A murit onorat, iubit, plans de milioanele de tovarasi revolutionari din toata Europa si America, de la minele siberiene pana in California."
Marx a descoperit legile dezvoltarii istoriei omenirii. Impreuna cu Engels a creat materialismul dialectic, conceptia revolutionara despre lume. Extinzand noua conceptie despre lume la stadiul istoriei societatii Marx, a creat - materialismul istoric - stiinta legilor dezvoltarii sociale, legilor luptei de clasa.

Studiind sub toate aspectele viata economica si politica a societati burgheze, Marx a dezvaluit procesul aparitiei Capitalismului, legile tendintele dezvoltarii lui, inevitalitatea pieirii lui. Marx a demonstrat caracterul trecator din punct de vedere istoric a oranduirii capitaliste si inevitabilitatea victoriei noi oranduirii - oranduirea socialista si in final comunista. Marx a creat Comunismul stiintific in opozitie cu diverse teorii ale socialismului utopic, care au existat pana la el. Toate laturile invataturii lui Marx sunt legate intre ele in mod organic si indisolubil.


Primul concept de ideologie elaborat de Marx -intre praxis si religie
Abstract
Majoritatea teoreticienilor subliniaza caracterul ambiguu al termenului ideologie. Ambiguitatea este adesea insotita de caracterul peiorativ pe care termenul il capata indeosebi o data cu epoca gindirii occidentale ce incearca sa se aseze sub semnul sfirsitului ideologiilor.
Asa se poate explica si rezerva pe care majoritatea ideologilor o au in a desemna propriul lor sistem ca fiind o ideologie. Exista un fel de mecanism intern de autoaparare care se manifesta sub forma unei naivitati metodologice care ii determina pe teoreticieni sa se lase ispititi de o tentatie, pe care McLellan o gaseste a fi una extrem de raspindita, aceea de a califica drept ideologie doar perspectiva celuilalt, in raport cu care viziunea proprie se constituie ca un punct de referinta al obiectivitatii ce permite o decelare corecta a caracteristicilor si a mecanismelor gindirii ideologice.
Dificultatea de a propune o definitie operationala, cu cea mai larga posibilitate de acoperire a cimpului ideologiilor, poate fi sesizata relevind marea varietate de intelesuri pe care termenul le exprima. Terry Eagleton ne ofera urmatoarea lista de definitii prin care este exprimata in mod curent semnificatia termenului ideologie: " a) Procesul de producere a semnificatiilor, semnelor si valorilor in viata sociala; b) un corpus de idei caracteristice pentru un anumit grup social sau clasa sociala; c) idei care contribuie la legitimarea unei puteri politice dominante; d) idei false care contribuie la legitimarea unei puteri politice dominante; e) comunicare distorsionata sistematic; f) acel ceva care ofera o pozitie pentru un subiect; g) forme ale gindirii motivate de interese sociale; h) gindirea identitatii; i) iluzia sociala necesara; j) conjunctura discursului si a puterii; k) mediul in care actorii sociali constienti dau sens propriei lumi; l) set de convingeri orientate spre actiune; m) confuzia dintre realitatea lingvistica si cea fenomenala; n) inchidere semiotica; o) mediul indispensabil in care indivizii isi manifesta relatiile cu structura sociala; p) procesul prin care viata sociala este convertita intr-o realitate naturala".
In incercarea de sistematizare a pluralitatii intelesurilor pe care ideologia le ofera, David McLellan contureaza doua traditii principale ale dezvoltarii termenului ideologie. O prima traditie este cea care se origineaza in iluminismul francez si este nuantata in mod semnificativ de empirismul anglo-saxon. Ea propune o viziune consensualista asupra societatii si o abordare contemplativa a adevarului. Incercind sa se opuna rezistentei la modernizare pe care o cultiva traditia gindirii religioase, gindirea iluminismului francez declanseaza un conflict deschis si asiduu, intre maniera teologica de legitimare si semnificare a vietii sociale si modul rational de reinterpretare si reintemeiere a acestor realitati in perspectiva ideologiei ca noua stiinta a ideilor. In discutiile privind ideologia ca stiinta putem remarca efortul de a pune in evidenta un concept de stiinta in lumina caruia ideologia este un model naturalist de stiinta, care realizeaza o demistificare a realitatii sociale in aceeasi maniera in care stiinta exploreaza lumea naturala. Caracterul stiintific pare insa, sa paleasca destul de devreme in favoarea semnificatiei peiorative a ideologiei prin amprenta negativa pe care i-o imprima utilizarea polemica a termenului "ideologie" de catre Napoleon, iar apoi de catre Marx si de catre alti ginditori. O alta traditie izvoraste din mediile intelectuale germane si are tendinta de a evidentia starile conflictuale ce caracterizeaza schimbarea sociala si de a considera ca in interpretarea socialului este in mai mare masura adecvata o perspectiva coerentista asupra adevarului.
O contributie esentiala la consacrarea discursului asupra ideologiei o are gindirea marxista. Marx poate fi chestionat din perspectiva ambelor traditii mai sus mentionate. In rindurile de fata ne vom opri doar asupra perspectivei marxiste care asociaza ideologia cu lumea reprezentarilor, a imaginarului, a relatiilor rasturnate in raport cu realitatea. Perspectiva propusa in Ideologia germana este inspirata de critica feuerbachiana a religiei. Marx afirma o pozitie particulara in intelegerea filosofiei si a modului filosofic de abordare a vietii reale si a religiei.
Ideologia germana constata ca toata critica filosofica germana se marginea la critica reprezentarilor religioase. Ea propunea dominatia religiei ca ceva dat. Toate relatiile erau considerate ca fiind de tip religios si erau treptat transformate intr-un cult, astfel incit "peste tot aveai de a face numai cu dogme si cu credinta in dogme. Lumea a fost canonizata pe o scara tot mai mare"5. Constiinta era prin excelenta una teologica sau religioasa si omul declarat ca fiind religios. Intreaga activitate umana, cu incorsetarile si demersurile ei aparea in aceasta perspectiva drept un produs al constiintei. Potrivit lucrarii sus amintite, necesitatea de a depasi constringerile aduse de reprezentarile, ideile, notiunile care le guverneaza existenta, ii determina pe oameni sa depaseasca printr-o constiinta critica starea de constiinta din care acestea deriva. Schimbarea de constiinta ar coincide in acest caz cu o schimbare de interpretare a existentei. Marx le reproseaza ideologilor tineri hegelieni ca se rezuma doar la o critica a ideilor si ca nu si-au pus problema unei legaturi intre filosofia germana si realitatea germana, intre critica lor si conditiile vietii materiale. Marx propune o noua perspectiva care sa aiba drept punct de plecare indivizii reali, activitatea lor si conditiile lor materiale de viata, premise constatabile pe cale pur empirica. Marx sustine ca are in vedere indivizii reali, care actioneaza si produc bunuri materiale, nu indivizii asa "cum ar putea ei aparea in propria lor imaginatie sau in imaginatia altora". Identitatea acestor indivizii umani reali coincide "cu productia lor, atit cu ce produc cit si cu felul cum produc. Deci ceea ce sint indivizii depinde de conditiile materiale ale productiei lor".
Modul in care indivizii realizeaza productia este considerat a fi determinant nu numai in ceea ce priveste intelegerea a ceea ce ei sint, ci si pentru relatiile sociale si politice. De aceea se considera necesar ca observatia empirica sa puna in evidenta modul in care se relationeaza structura sociala si politica cu productia. Apare astfel o strinsa dependenta intre reprezentarile si ideile prezente intr-o anumita epoca si activitatea materiala care "constituie limbajul vietii reale". Productia materiala se reflecta in limbajul politicii, legilor, moralei, religiei, metafizicii, s.a. Pentru Marx "Constiinta nu poate fi niciodata altceva decit existenta constienta, iar existenta oamenilor este procesul real al vietii lor".
In ciuda mereu invocatei realitati si a dimensiunii transformatoare a praxis-ului, in fapt, Marx nu face altceva decit sa inlocuiasca o viziune idealista asupra omului cu o constructie fantastica asupra omului, demna de a fi asociata cu pagini de eshatologie biblica ce situeaza viata eterna a omului intr-un paradis pamintesc. Este sugestiv in acest sens modul in care Marx considera ca starea de instrainare si de subjugare a omului presupusa de diviziunea muncii va fi suprimata o data cu noile modalitati de relationare a productiei cu structura sociala. Iata mediul fictional in care se afirma "omul real" al lui Marx: "in societatea comunista, in care nimeni nu are un cerc exclusiv de activitate, ci se poate perfectiona in orice ramura ar dori, societatea reglementeaza productia generala si tocmai prin aceasta imi da posibilitatea sa fac azi un lucru si miine altul, sa vinez de dimineata, sa pescuiesc dupa-amiaza, sa ma ocup cu cresterea vitelor seara si cu critica dupa cina, dupa cum am pofta, fara sa devin vreodata vinator, pescar, pastor sau criric".

Pretentia lui Marx de a institui noi raporturi intre idei si lucruri, intre constiinta si realitate, se bazeaza pe credinta intr-un nou mod de a concepe filosofia. Pentru Marx, filosofiile poarta amprenta epocii in care ele sint formulate. Tocmai de aceea, filosofia apare drept "intelepciunea lumii acesteia", "filosofia lumii actuale", "chintesenta spirituala a epocii ei". Caracteristic pentru modul marxist de intelegere a filosofiei este credinta lui Marx exprimata in Articol de fond din nr. 179 al lui "Kolnische Zeitung": "Acelasi spirit care construieste sistemele filosofice in creierul filosofilor construieste caile ferate cu miinile muncitorilor" .
Filosofia marxista se delimiteaza polemic de gindirea religioasa a epocii printr-o semnificativa suita de opozitii in privinta modului propriu filosofiei de a se raporta la problemele filosofice si la cele religioase: "voi va pronuntati asupra lor fara sa le fi studiat, ea se pronunta dupa ce le-a studiat; voi proferati injurii, ea povatuieste; voi promiteti cerul si pamintul, ea nu promite decit adevarul; voi cereti cititorilor sa creada in credinta voastra, ea nu le cere sa creada in concluziile ei, ci le cere ca indoielile sa fie supuse cercetarii; voi inspaimintati, ea linisteste".

Pentru a pune in evidenta noua modalitate critica adusa de filosofia sa, Marx porneste si el de la ideea ca premisa oricarei critici este critica religiei. Fundamentul criticii religiei il constituie faptul ca "omul creeaza religia, nu religia il creeaza pe om". Marx denunta realitatea fantastica a cerului, aratind, pe urmele lui Feuerbach, ca religia nu este decit o extrapolare in ceruri a realitatilor umane, ca lumea cerului nu este altceva decit imaginea reflectata a lumii omului. Astfel, religia ar propune o conceptie rasturnata despre lume, ar propune o lume iluzorie care naste continuu nevoia de iluzii. Critica marxista a religiei doreste sa il elibereze pe om de iluzii, sa il orienteze spre actiunea creatoare a vietii lui reale. In acest proces, sarcina filosofiei este aceea ca dupa ce a inlaturat forma de instrainare adusa de religie, sa demaste formele profane ale instrainarii. "Critica cerului se transforma astfel in critica pamintului, critica religiei in critica dreptului, critica teologiei in critica politicii". Critica religiei se incheie cu o rasturnare a relatiilor stabilite de filosofia post-hegeliana, ceea ce are drept rezultat "invatatura ca omul este fiinta suprema pentru om".

Avind ca premisa ideea ca religia este forma ideologica prin excelenta, Marx intr-un mod reductionist si agresiv aplica metoda criticii religiei la analiza ideologiei, in speta a ideologiei germane. El constata ca ideologii isi reprezinta oamenii si relatiile lor "cu capul in jos, ca intr-o camera obscura". Ei sint interesati doar de oamenii ginditi, reprezentati, imaginati, de oamenii asa cum se inchipuie ei insisi in discurs. Avind in vedere ca unul dintre cele trei sensuri ale ideologiei puse in evidenta de Ricoeur este cel al ideologiei ca distorsiune-disimulare, Ricoeur considera cu totul remarcabil faptul ca Marx incearca sa explice ideologia folosindu-se de metafora camerei obscure. Pornind de la interpretarea religiei ca distorsiune-disimulare a realitatii, pe care o considera modelul exemplar al mecanismelor ideologice insesi, el extinde acest principiu pentru a evidentia existenta unei dualitati: existenta unei vieti reale a oamenilor si oglindirea acestei realitati in imaginatia lor. Aceasta lume a reprezentarilor este ideologia. "Ideologia devine astfel procedeul general prin care procesul vietii reale, praxis-ul, este falsificat de reprezentarea imaginara pe care oamenii si-o fac despre el". Ricoeur constata ca nici Marx nu se poate sustrage functiei imaginative, intrinseca fiintei umane.
In opozitie cu modul ideologic de gindire, Marx si Engels isi propun sa ajunga la oamenii reali, dincolo de "plasmuirile nebuloase ale creierului oamenilor". Morala, religia, metafizica, sint considerate forme ideologice care isi pierd aparenta de independenta de indata ce sesizam ca gindirea si produsele gindirii se dezvolta in pas cu dezvoltarea productiei si a relatiilor de productie. Ideologia germana incearca scoaterea omului din "izolare si imobilitate imaginara", incercind sa argumenteze ca "Nu constiinta determina viata, ci viata determina constiinta".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles