Judecata in prima instanta

2x puncte

categorie: Drept

nota: 8.88

nivel: Facultate

Judecata in prima instanta are in vedere asa cum o arata si denumirea, verificarea legalitatii si temeiniciii actului de sesizare al instantei si pronuntarea uneia dintre solutiile care pot fi data cauzei penale: condamnare, achitare, incetarea procesului penal.
Judecata constituie faza principala a procesului penal, fiind incadrate si cele doua faze procesuale prin care urmarirea penala pr[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Judecata in prima instanta

Judecata in prima instanta are in vedere asa cum o arata si denumirea, verificarea legalitatii si temeiniciii actului de sesizare al instantei si pronuntarea uneia dintre solutiile care pot fi data cauzei penale: condamnare, achitare, incetarea procesului penal.
Judecata constituie faza principala a procesului penal, fiind incadrate si cele doua faze procesuale prin care urmarirea penala pregateste judecata, iar punerea in executare a hotararii judecătorești aduce la indeplinire ceea ce a hotarat instanta.

Solutionarea cauzei consta din activitatea procesuala si procedurala, desfasurata de instanta de judecata cu participarea activa a procurorului si a partilor in vederea aflarii adevarului cu privire la infractiune si inculpat, cu care a fost sesizat.

Judecata se desfasoara din momentul sesizarii instantei de judecata prin rechizitoriu sau plangere penala si pana la pronuntarea unei hotarari definitive.

Ea poate cuprinde uneori si activitati de judecata desfasurata dupa inceperea executarii pedepsei, daca in acel moment se constata producerea unei erori judiciare si in temeiul exercitarii unei cai extraordinare cauza trebuie rejudecata.Scopul judecatii coincide cu scopul procesului penal (art. 1).
.........................................
5. Sedinta de judecata in prima instanta

Judecata in prima instanta (art. 313 - art. 360), este activitatea initiala si obligatorie a judecatii cuprinzand intreaga activitate care se desfasoara in fata instantei de la sesizarea ei prin rechizitoriu si pana la pronuntarea hotararii penale.

La termenul de judecata stabilit, judecata in prima instanta se desfasoara potrivit legii, in mod public, oral, nemijlocit si contradictoriu.
Sedinta de judecata cuprinde o multitudine de activitati pe care legea le reglementeaza amplu si in care pot fi identificate mai multe etape: inceputul judecatii, cercetarea judecatoreasca, dezbaterile si ultimul cuvant al inculpatului.

La termenul de judecata stabilit, presedintele completului declara sedinta deschisa.
Acest moment organizatoric, neamintit in lege, este necesar pentru a atrage atentia ca judecata a inceput si toti participantii, inclusiv publicul din sala, trebuie sa se integreze in atmosfera de solemnitate a sedintei si sa respecte disciplina acesteia1.

Trecandu-se la celelalte cauze, momentul nu se mai repeta cu exceptia situatiei in care sedinta de judecata se intrerupe.
Presedintele completului dispune ca grefierul de sedinta sa faca apelul partilor si a celorlalte persoane chemate in judecata.
Presedintele completului de judecata este obligat sa verifice identitatea inculpatului.

In cazul in care inculpatul se afla in stare de detinere, presedintele se incredinteaza daca a primit copia actului de sesizare al instantei iar in caz negativ, la cererea inculpatului, judecata se amana, presedintele inmanand copia actului respectiv si ingrijindu-se de a mentiona in incheierea de sedinta acest fapt.

Dupa apelul partilor presedintele completului cere martorilor prezenti sa paraseasca sala de sedinta, panandu-le in vedere sa nu se indeparteze fara incuviintarea sa.

Legea prevede ca expertii pot ramane in sala de sedinta, afara de cazul instanta dispune altfel.
Martorii, expertii, interpretii pot fi ascultati chiar daca nu au fost citati sau nu au primit citatie, insa numai dupa ce s-a stabilit identitatea lor.
In exercitarea rolului activ, presedintele completului de judecata are obligatia sa explice persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau poate participa in proces ca parte vatamata.

Presedintele completului intreaba pe procuror si pe parti daca au de formulat exceptii, cereri sau propun efectuarea de probe noi.
Cererile si exceptiile ridicate de procuror sau de parti, precum si exceptiile ridicate din oficiu capata caracter de chestiuni incidente asa cum sunt denumite de art. 302.

Instanta este obligata sa puna in discutie chestiunile incidente si sa se pronunte asupra lor prin incheiere motivata.
Retractarea totala sau partiala a declaratiilor anterioara nu este de natura prin ea insasi sa inlature acea declaratie, deoarece s-ar lipsi de eficienta probe administrate in mod legal.

Instanta poate totusi inlatura declaratiile asupra carora s-a revenit dar, numai in masura in care retractarea este temeinic motivata si imprejurarile cauzei formeaza convingerea ca relatarile anterioare nu reprezinta realitatea2.

In cazul cand se propun noi probe, trebuie sa arate faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi dobandite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afla aceste mijloace, iar in ce priveste martorii si expertii, identitatea si adresa acestora.
Atat procurorul cat si partile pot cere administrarea de probe noi si in cursul cercetarii judecatoresti.

6. Cercetarea judecatoreasca

Dupa ce au fost indeplinite toate masurile premergatoare si instanta constata ca nu exista vreo un impediment pentru buna desfasurare a procesului va constata cauza in stare de judecata (art. 321).

In cadrul acestei activitati denumita si "ancheta judiciara", instanta va readministra probele care au fost administrate in faza de urmarire penala putand administra si probe noi.

Ordinea de efectuare a actelor de cercetare judecatoreasca poate fi schimbata pentru buna desfasurare a procesului penal.
Daca inculpatul este prezent, schimbarea ordinii nu poate fi dispusa decat dupa ascultarea acestuia.

Presedintele dispune ca grefierul sa dea citire sau sa faca o prezentare succinta a actului de sesizare a instantei dupa care explica inculpatului in ce consta invinuirea ce i se aduce.

Totodata, instiinteaza pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i atentia ca tot ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa, precum si cu privire la dreptul de a pune intrebari coinculpatilor, celorlalte parti, martorilor, expertilor si de a da explicatii in cursul cercetarii judecatoresti cand socoteste ca este necesar.

Se trece apoi la ascultarea inculpatului dupa ce se verifica identitatea acestuia.
Declaratiile orale ale inculpatului se consemneaza de catre grefier in scris la persoana intai la dictarea presedintelui3 si se semneaza dupa lectura de cel in cauza.

Inculpatul este lasat sa spuna tot ce stie despre fapta pentru care este trimis in judecata, apoi i se pot pune intrebari de catre presedinte si in mod nemijlocit de catre ceilalti membri ai completului, de catre procuror, de partea vatamata, de partea civila, de partea responsabila civilmente, de ceilalti inculpati si de aparatorul inculpatului a carui ascultare se face.

Intrebarile se pun prin intermediul presedintelui completului de judecata care poate proceda la respingerea acelora ce nu sunt necesare pentru justa solutionare a cauzei.

Cand inculpatul face declaratii care nu corespund cu cele date anterior, i se cer explicatii asupra contrazicerilor, iar daca refuza, instanta va dispune citirea declaratiilor anterioare.

In cauzele cu mai multi inculpati, regula este aceea ca fiecare inculpat se asculta in prezenta celorlalti.
Daca instanta considera necesar ii poate asculta pe inculpati separat iar dupa terminarea audierilor le vor fi citite in mod obligatoriu declaratiile date de ceilalti inculpati.

Instanta de judecata poate proceda la reascultarea unuia sau mai multi inculpati in prezenta celorlalti.
Incalcarea dispozitiilor priviind ascultarea inculpatului pot atrage nulitatea hotararii daca se va dovedi ca inculpatul a suferit o vatamare in sustinerea apararilor sale.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles