Judecata cetelor de batrani - Etnologie Juridica

3x puncte

categorie: Drept

nota: 9.65

nivel: Facultate

Este vorba despre relatiile interumane legate intre oamenii satului romanesc, indiferent de pozitia pe care o ocupau, dar si de relatiile de familie stabilite intre parinti si copii ca si relatiile stabilite intre celelalte rude : frati, surori, cumnati, cuscrii etc. c are sa le permita o buna convietuire. Pentru aceasta a fost nevoie de comunicare. Comunicare intre obste si sfatul satesc, comunic[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Judecata cetelor de batrani - Etnologie Juridica

Este vorba despre relatiile interumane legate intre oamenii satului romanesc, indiferent de pozitia pe care o ocupau, dar si de relatiile de familie stabilite intre parinti si copii ca si relatiile stabilite intre celelalte rude : frati, surori, cumnati, cuscrii etc. c are sa le permita o buna convietuire. Pentru aceasta a fost nevoie de comunicare. Comunicare intre obste si sfatul satesc, comunicare intre toti gospodarii satului, comunicare intre rude.

Romanii, ca toate popoarele, au trebuit, deci, sa comunice intre ei stabilind astfel diferite relatii. Aceste relatii au fost la inceput norme de conduita fara caracter juridic, norme care au fost respectate de buna voie de catre toti.

Desi mai tarziu a intervenit legea scrisa, satele au continuat sa-si judece pricinile potrivit dreptului stramosesc. Este adevarat, cu timpul, legea scrisa a castigat tot mai mult teren in detrimentul dreptului comunitar. Dar inter biruinta unuia si disparitia partiala a celuilalt se impunea o perioada indelungata in care au coexistat ambele tipuri de "instante ".

Problema inlaturarii bruste a dreptului comunitar nu s-a pus in ceea ce priveste dreptul romanesc scris. Aceasta, deoarece, in mod inevitabil s-ar fi provocat grave perturbari sociale in randul satelor romanesti care se bazau pe o traditie bine pusa la punct, pe norme nescrise, dar respectate cu strictete.

Cunoasterea formelor de organizare traditionala care au existat de-a lungul timpului, datorita preluarii lor de catre generatiile ce au urmat, ca si comunicarea permanenta intre oamenii satului isi are iomportanta sa. Fara existenta acestora dreptul scris de azi, probabil ar fi fost mai sarac.

Dreptul romanesc a fost si este inca indisolubil legat de societate. Romanii, si-au creat propriile reguli sociale cum dintre care amintim : regulile obisnuielnice, regulile morale, regulile religioase etc., reguli clare care le asigurau convietuirea in colectivitate reguli care si azi coexista cu regulile scrise.

Conditiile vietii materiale si spirituale, tipurile de relatii sociale din societatea romaneasca au determinat aparitia unor comunitati si grupuri specifice de solidaritate. Viata satului romanesc a avut un puternic caracter comunitar colectiv concretizat in aparitia unor valoroase traditii social-economice, cu norme, forme de organizare si institutii proprii .

Pentru perioada feudala organul de conducere sateasca al obstilor taranesti din cele trei tari romane era denumit "sfatul satului" sau "sfatul batranilor" ori "sfatul oamenilor buni", "sfatul oamenilor zdraveni" iar legislatia sateasca era denumita "legea tarii" sau "obiceiul pamantului".

Organul satesc de conducere ca si legislatia sateasca ocupau locul al treilea dupa "domnie" si "dregatorie", respectiv dupa "pravilele imparatesti" si "pravilele boieresti".Sfatul satului era un organ institutional complex care ingloba mai multe suborgane cu atributii distincte si interdependente. Din sfatul satului faceau parte trei unitati social-culturale a caror activitate era coordonata de nucleul de batrani din sat.

Ceata sfatului satului se subdividea in trei cete de varsta deosebite intre ele:
- ceata batranilor;
- ceata oamenilor zdraveni;
- ceata feciorilor.

Ceata batranilor era alcatuita din sexagenarii si septagenarii satului, adica din oameni intelepti, cu o minte agera si cu o reputatie nepatata, pentru a putea face fata nevoilor conducerii locale. Acestia erau capetenii de drept si de fapt, legiuitorii, executorii, judecatorii si administratorii satului. Din aceasta cauza cetasii trebuiau sa locuiasca in vatra satului pe care il reprezentau.

Ceata oamenilor zdraveni era alcatuita din oameni maturi alesi in numele categoriilor profesionale existente in sat. Acestia puteau locui si in afara vetrei satului, pe mosia satului. Ceata feciorilor era alcatuita din tineretul satului. Ea alcatuia unitatea de paza a satului, echipa de stafete ce ducea vestile in sat, grupul strigatorilor peste sat care organiza ceremoniile festive de peste an.

In ea erau primiti numai feciorii care la "sorocul primirii lor" adica de Anul Nou, trecusera deja ritul de initiere numit "intratul in hora" din duminica Pastilor. Feciorii ieseau din ceata cand se insurau sau cand comiteau vreo infractiune grava care incalca ordinea morala enuntata in statutul cetei.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles