Joc si Joaca

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.51

nivel: Gimnaziu

Din punct de vedere istoric, radacinile jocului se pierd in negura timpurilor. In opinia lui Johan Huizinga, „jocul este mai vechi decat cultura, pentru ca notiunea de cultura, oricat de incomplet ar fi ea definita, presupune in orice caz o societate omeneasca, iar animalele nu l-au asteptat pe om ca sa le invete sa se joace. Ba chiar se poate afirma, fara risc, ca civilizatia omeneasca nu a[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Joc si Joaca

Din punct de vedere istoric, radacinile jocului se pierd in negura timpurilor. In opinia lui Johan Huizinga, „jocul este mai vechi decat cultura, pentru ca notiunea de cultura, oricat de incomplet ar fi ea definita, presupune in orice caz o societate omeneasca, iar animalele nu l-au asteptat pe om ca sa le invete sa se joace. Ba chiar se poate afirma, fara risc, ca civilizatia omeneasca nu a adaugat nici o caracteristica esentiala notiunii generale”. Jocul apare ca un fenomen complex, ce poate fi definit intr-o varietate de moduri.

In general, acest termen denumeste „actiunea de a (se) juca”, o „activitate distractiva practicata din placere, mai ales de catre copii”. Conform „Dictionarului de simboluri”, „jocul este, fundamental, un simbol al luptei, al luptei cu moartea (jocurile funerare), cu elementele (jocurile agrare), cu fortele potrivnice (jocurile razboinice), cu sine (cu propria frica, slabiciune, indoiala etc.)”.

Dupa Roger Caillois, el este „nu numai activitatea specifica pe care o denumeste, ci totalitatea figurilor, simbolurilor sau instrumentelor necesare activitatii respective, sau functionarii unui ansamblu complex”. In opinia lui Herbert Spencer, jocul reprezinta o „exersare artificiala a energiilor. Este o forma de socializare, in care individul se construieste pe sine din interior, dar fiind o fiinta sociala”.

In poezia „Prefata”, de Tudor Arghezi, apare viziunea omului matur asupra jocului. Tema acestei scrieri este arta poetica, privita printr-o perspectiva ludica, diferita de cea a predecesorilor sai. Formula „Ne-am apucat [...] Sa mintim, sa povestim” releva caracterul abstract al actului cultural. Eul liric initiaza o competitie a cantitatii, la care participa intreaga sa familie, ce are ca scop scrierea a cat mai multe poezii.

In aceasta parte a operei este reliefat sensul de baza al jocului: lupta pentru ceva („Si facuram si-o prinsoare / Cine poate scri mai iute / Stihuri vreo cateva sute”). Odata cu transformarea caracterului creatiei artistice din serios in ludic, intrecerea devine deschisa tuturor („Doi parinti si doi copii”). Faptul ca rasplata invingatorului este „un sfert de mar”, dovedeste un caracter important al jocului: absenta interesului material („Impartind un mar cretesc / Nu cumva ca sa jignesc / Pe tovarasii de coate, / Mancand sferturile toate”).

Sintagma „tovarasii de coate” aduce in atentia cititorului alte proprietati ale jocului: stabilirea unor relatii intre participanti si schimbarea locului in ierarhia sociala. Pentru ca stilul neobisnuit si copilaresc al „Prefatei” sa fie inteles corect, eul liric ne propune intoarcerea la copilarie („Esti prea mare. Fa-te mic.”), pentru a renunta la reguli si a ne lasa in voia imaginatiei („Uita regula odata / Si, cu cartea dezvatata / Mergi nitel de-a busile”). In acelasi timp, Arghezi intelege dorinta oamenilor de a pastra aparentele si conceptia gresita a adultilor despre joc, conform careia persoanele trecute de varsta copilariei nu se joaca („Poti inchide usile, / De ti-e teama si rusine / Sa te faci de ras ca mine”). Drept concluzie, se poate afirma ca poezia „Prefata” este o arta poe-tica, de tip ludic.

In opera ,,Erasmo sau A doua fotografie cu oameni mici” de M.H. Simionescu jocul apare sub forma unui razboi in spatiul imaginar al unei republici, intre presedintele acesteia si unul dintre generalii sai. In cadrul acestei iluzorii batalii este proiectata o
intreaga ierarhie militara, de la ilustrii comandanti ca generalul Foca, adversarul sefului republicii, pana la „tiganusi iuti in manuirea prastiei, capabili de fapte memorabile”.

Jocul de-a republica este unul al imaginatiei. El se termina brusc prin renuntarea participantilor care gasesc interesant un alt joc. Personajul narator intra acum intr-un alt joc, mai subtil, al dragostei, semn de hotar intre varsta infantila si adolescenta.

Caligramele sunt jocuri de cuvinte cu diferite teme, uneori avand efect moralizator. Starnesc interesul atat prin forma in care sunt asezate, aceasta sugerand tema lor (Cravata, Ceasul, Oul, Toporul ), dar in egala masura prin continut. Mesajul cravatei exprima faptul ca poti fi oricat de bine imbracat daca nu esti civilizat, dar poti fi civilizat fara a fi permanent la patru ace. Caligramele sunt realizate in unele cazuri cu ajutorul numerelor asezate intr-o ordine succesiv crescatoare si intr-una succesiv descrescatoare realizandu-se astfel o simetrie
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles