Izvoarele dreptului 2

3x puncte

categorie: Drept

nota: 9.94

nivel: Facultate

     Dreptul constituie un sistem de norme, care îmbraca o anumita haina juridica, ia o anumita forma, datorita careia sunt aduse la cunostinta întregii societati.

     ,,Dreptul, - scria Hegel, - trece în existenta faptica mai întâi prin forma, prin faptul ca este pus ca lege..." Forma de exprimare a formelor juridice, modalitatea principala prin care dreptul devine cunoscut de cei[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Izvoarele dreptului 2

     Dreptul constituie un sistem de norme, care îmbraca o anumita haina juridica, ia o anumita forma, datorita careia sunt aduse la cunostinta întregii societati.

     ,,Dreptul, - scria Hegel, - trece în existenta faptica mai întâi prin forma, prin faptul ca este pus ca lege..." Forma de exprimare a formelor juridice, modalitatea principala prin care dreptul devine cunoscut de cei al caror comportament îl prescrie poarta denumirea de izvor de drept.

     Notiunea de izvor de drept este utilizata în mai multe sensuri, dintre care cele mai raspândite sunt:

     o Izvor material si izvor formal al dreptului

     o Izvor direct si izvor indirect

     o Izvor scris si izvor nescris al dreptului

     o Izvor intern si izvor extern al dreptului

     Izvoarele materiale ale dreptului mai sunt denumite si izvoare reale. Lee sunt concepute ca un sistem de factori sociali, politici, ideologici, precum cadrul natural, social-uman, etc., care determina actiunea legiuitorului sau da nastere unor reguli izvorâte din necesitatea practica de reglementare prin norme juridice a unor relatii sociale.

     Izvorul formal al dreptului se interpreteaza ca forma de adoptare sau sanctionare a normelor juridice, modul de exprimarea normelor, adica sursa în care normele juridice sunt reflectate. Izvorul formal caracterizeaza mijloacele speciale pe care statul le aplica pentru ca vointa guvernantilor sa capete un vesmânt juridic. De obicei, acest rol revine actelor normative.

     Izvorul indirect sunt considerate acele izvoare, care pentru a fi considerate juridice, trebuie sa fie validate, sanctionata de autoritatea publica competenta. În calitate de izvor indirect pot servi, de exemplu, obiceiurile sau normele elaborate de organizatiile ne statale. Aceste norme devin juridice numai din momentul în care au fost confirmate în modul respectiv de autoritatea publica.

     Izvoarele scrise sunt considerate izvoarele, care necesita o formulare stricta, determinata de principiile legiferarii. De exemplu actul normativ se prezinta totdeauna sub forma scrisa, pe când obiceiul poate fi transmis si pe cale orala.

     Nu sunt unanime parerile ce tin de izvorul intern si izvorul extern al dreptului. Unii autori considera ca izvorul intern îl formeaza însasi vointa general-obligatorie ridicata la rangul de lege. Altii sustin ca izvorul intern al dreptului îl constituie normele juridice. În ceea ce priveste izvorul extern al dreptului, el caracterizeaza mijloacele prin care vointa, devenita statala, obtine o haina juridica adecvata.

     În sfârsit, notiunea de izvor al dreptului este utilizata si în alte sensuri. Asa de exemplu, se considera ca politica constituie izvorul politic al dreptului, în sens ca autoritatea publica este cea care pândeste viitoarele norme juridice. La fel si constiinta juridica este considerata ideologie a dreptului.

     În evolutia sa dreptul a cunoscut urmatoarele forme de exprimare (izvoare formale):

     a) obiceiul juridic (cutuma)

     b) practica judiciara si precedentul judiciar

     c) doctrina

     d) contractul normativ

     e) actul normativ

     Obiceiul juridic (cutuma)

     În succesiunea istorica izvoarele de drept, obiceiul juridic ocupa, fara îndoiala, primul loc. Obiceiul este cea mai originala forma a manifestarii a vointei sociale. Chiar în formele cele mai rudimentare, primitive de convetuire umana gasim unele reguli, care nu sunt impuse, în mod expres, dar de fapt sunt respectate aproape din instinct. Aceste reguli apar prin respectarea constanta a unor acte, repetari carora li se impune o obligativitate. Elementul lor material, central îl constituie repetarea constanta. O repetare constanta, nu este suficienta ca fapta sa se transforme în obicei juridic. Mecanismul trecerii unui obiect din sistemul general al normelor sociale în sistemul izvoarelor dreptului este marcat de doua momente importante:

     1. fie ca statul sanctioneaza (recunoaste ) un obicei si-l încorporeaza într-o norma oficiala;

     a) fie ca obiceiul este invocat de parti ca norma de conduita în fata unei instante de judecata si aceasta îl valideaza de regula juridica.

     În epoca medievala numarul cutumelor a sporit si mai mult încât s-a pus problema sistematizarii lor. Sunt cunoscute asemenea culegeri de cutume cum ar fi ,,Oglinda saxona" din 1230; ,,Oglinda svaba" 1273-1282; ,,Asezamintele lui Ludovic cel sfânt" 1270.

     Obiectul, desi extrem de rar, mai continue si în zilele noastre, mai ales în statele ce tin civilizatia juridica romano-germanica.

     b) Practica juridica si precedentul judiciar (jurisprudenta)

     Practica judecatoreasca, denumita si jurisprudenta, este alcatuita din totalitatea hotarârilor judecatoresti, pronuntate de catre instantele de toate gradele, pe baza interpretarii si pentru aplicarea legii. Aceasta activitate se manifesta în mod evident îndata ce viata sociala a iesit din faza pur instinctiva, cerând adoptarea unei decizii. Judecatorul care aplica normele juridice constata în ce masura problema aparuta se încadreaza în sistemul normelor juridice existente. În acelasi timp, activitatea jurisdictionala poate sugera si noi idei, impuse de dezvoltarea raporturilor sociale. Precedentele judiciare sunt considerate sunt considerate izvoare drept si în statele ca Elvetia, unde exista parerea ca unele hotarâri ale Tribunalului federal constituie adevarate izvoare de drept. În tara noastra, practica juridica nu este considerata ca izvor de drept. Considerarii practice judiciare ca izvor de drept se opune, de asemenea principiului separarii puterilor în stat.

     c) Doctrina (stiinta judiciara)

     Doctrina cuprinde analizele, investigatiile, interpretarile pe care oamenii de specialitate le dau fenomenului juridic. Stiinta juridica are o importanta majora: ea contribuie la întelegerea fenomenului juridic, în cunoasterea relatiilor sociale supuse reglementarii juridice în interpretarea si aplicarea corecta a legii, în dezvoltarea si perfectionarea dreptului. Stiinta juridica a fost cunoscuta în epoca antica si cea medievala, dar totusi treptat rolul doctrinei scade, ne mai fiind considerata ca izvor de drept.

     d) Contractul normativ

     Contractul (de la latinescul ,,contractus" - a strânge) este un acord încheiat între doua sau mai multe persoane fizice ori juridice, din care decurg anumite drepturi si obligatii. Ca act juridic, contractul constituie acordul între doua sau mai multe persoane în scopul producerii efectelor juridice. Contractul rezulta din normele juridice si se face în stricta conformitate cu ele. Mai sunt, însa, si contracte care contin, stabilesc anumite reguli de conduita. În asemenea cazuri se spune ca contractul este normativ. Spre deosebire de celelalte contracte, contractele normative pot opera în domenii cum ar fi:

     1. în dreptul constitutional, în materia organizarii si functionarii structurii federative a statelor

     2. în dreptul muncii si securitatii sociale, unde este cunoscut ca contract normativ deoarece stabileste reguli de conduita generala si obligatorie

     3. în dreptul international public, unde poate fi întâlnit sub forma tratatelor si acordurilor internationale.

     Conform prevederilor Constitutiei RM, pactele si tratatele referitoare la drepturile omului, constituie un izvor de drept (art 4).

     e) Actul normativ

     Actul normativ - juridic poate fi definit ca izvor de drept creat de organele autoritatii publice (Parlamentul, Guvern, Presedinte, organele autoritatii publice locale), izvor care contine reguli generale si obligatorii, a caror aplicare la nevoie este asigurata prin forta coercitiva a statului. Astfel de acte sunt acte ale activitatii de elaborare a dreptului de catre stat, care includ prescriptii juridice obligatorii despre conduita oamenilor si organizatiilor - normele juridice. Actele normativ -juridice îsi extind actiunea nu asupra unui raport concret, nu asupra unui cerc individual, ci asupra unui sau altui tip de raporturi sociale, si asupra tipurilor de actiuni ale oamenilor. Spre deosebire de actele juridice (act - de executie si aplicare a normelor de drept), actele normativ-juridice sunt adresate oricarui subiect. Printre actele normative locul central îi revine legii, care sunt situate în ierarhia lor dupa criteriul fortei lor juridice. Parlamentul RM emite trei categorii de legi:

     a) Legi constitutionale - care introduc texte noi în Constitutie, sau modifica pe cele existente

     b) Legile organice - reprezinta o prelungire a materiilor constitutionale

     c) Legile ordinale - interior în orice domeniu al relatiilor sociale, cu exceptia celor rezervate celor constitutionale si organice

     La categoria actelor normative subordonate legii sunt atribuite:

     a. Hotarârilor parlamentului - care de regula sunt acte de aplicare a normelor juridice si prin urmare nu contine norme juridice si nu au caracter normativ

     b. Decretele prezidentiale - potrivit prevederilor act 94 al Constitutiei, Presedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executarea pe întreg teritoriul statului. Categoria actelor normative nu includ toate decretele prezidentiale, ci numai decretele care contin normele juridice

     c. Hotarârile Guvernului - (art-102) al Constitutiei Republicii Moldova. ,,Guvernul adopta hotarâri si dispozitii". Dispozitiile întotdeauna sunt acte aplicative. Hotarârile Guvernului poate avea atât caracter normativ, cât si aplicativ. Este important de subliniat ca hotarârile se emit pentru organizarea executarii legilor.

     Studierea izvoarelor dreptului ne permite sa ajungem la concluzia ca exista multiple si variate forme pe care dreptul le îmbraca, exista o diversitate de izvoare ale dreptului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles