Italienii si francezii dupa pacea de la Chiuciuc-Cainargi

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Italienii si francezii dupa pacea de la Chiuciuc-Cainargi

De la jumatatea veacului al XVII-lea pina la 1800 3 familia Lens --, au capatat prin negot si o influenta politica. Influ-anceza la noi insa vine mai putin direct, prin francezii insisi, pe cit ; din partile rasaritene care o primisera si o reprezintau. inca de pe ea patrunsese in Polonia, unde clasa superioara era foarte mult fran-regele Ioan Sobieski fiind al doilea suveran polon care a luat o sotie a* literatura franceza se bucura de mare trecere la curtea Poloniei si poloni in general erau deplin initiati in cultura pariziana de Curte, oi este si o alta influenta care vine prin Rusia, desi a fost foarte mult ta, caci rusii din vremea Ecaterinei a Ii-a erau mult-mai putin atinsi ira "filozofica" de cum isi inchipuie cineva:

cea mai mare parte dintre cari veneau la noi erau din speta lui Patiomchin, iar exemplare care nba franceza, si erau deprinsi cu cultura Apusului, aceia faceau parte ilt din societatea internationala, germana, baltica, intrata, ca atitia nturieri din toate colturile lumii, in serviciul imparatesei. Din cultura ia ofiterii rusi au adus jocul de carti, danturile mai mult: nepoata lui chin, contesa Branicka, femeie foarte luxoasa, cu niste diamante dinare, a stat la Iasi citeva luni de zile, facind o adevarata revolutie de viata al jupineselor de atunci. Boierii s-au dat mai greu la dantu-femeile mult mai bucuros, spre marele nacaz al sotilor, cari aveau pre-ile orientale pe care le cunoastem in ce priveste ultimul act al unui vals.

r influenta de care e vorba se intinde si mai mult prin agentii diplo-
n tratatul de la Chiuciuc-Gainargi se prevedea ca rusii pot avea agenti cum puteau, tot dupa acest tratat, sa aiba agenti in oricare punct al tiei turcesti. Dupa oarecare tergiversari, foarte naturale, din partea , cari nu prea erau multamiti cu venirea agentilor europeni, s-a numit me Lascarov sau Lascarev ca intii consul la noi, la 1782. Era un geor-unoscind deci foarte bine Orientul, foarte siret, foarte brutal, care iiar ca principiu ca diplomatie fara obraznicie nu se poate. Fata de boieri ai nostri din secolul al XVIII-lea se pare ca sistemul a prins, ca a speriat cu apucaturile lui teribile, si mai ales el i-a facut sa creada nul este ceva de al doilea rang, pe linga dinsul, consulul rusesc, care, terventiile la Constantinopol, pe linga ambasadorul tarinei, este in i.

aduca in orice moment mustrari pentru purtarea domnului si chiar rea acestuia. lata ce Rusia a avut la noi acest agent, care nu era decit un simplu ;aci cu rusii nu faceam aproape nici un negot, decit doar cu ceva vin de negustorii cazaclii, cari in timpuri mai vechi cumparau de la Mosc 3 peste si blanuri, Austria, eterna concurenta, chiar cind era aliata si mai ales atunci, a vrut sa aiba agentul ei. A fost instalat atunci un Raicevich, de care o sa ne ocupam pe urma. Iar apoi a venit si cererea instalarea unui consul francez, caci Franta facea un comert important 3te de lux in partile noastre:

matasarii de Lyon si alte lucruri, si, dupa cezii si-au avut reprezintantul, a venit rindul Prusiei si al Angliei, r, pentru ca domnul sa aiba legaturi cu consulii, ca sa poata schimba dinsii, ca sa raspunda la intrebarile lor si sa se impotriveasca mustrarii buiau secretari cari sa cunoasca limbile apusene. Si, daca, in vreme veche, domnii nostri aveau secretari pentru limbile latina si ungureasca, dai Vasile Lupu a avut un secretar pentru limba polona, in epoca aceasta trebuii secretari de limba franceza, si, cum era natural, acesti secretari erau, in ci mai mare parte a cazurilor, francezi. « mai multe referate din Istorie