Istoricul burselor din Romania

DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Istoricul burselor din Romania

Istoricul burselor din Romania
Denumirea de „bursã" provine de la oraºul Bruges, unde aceste adunãri se þineau la Hotel des Bourses, numit aºa dupã un senior din vechea ºi nobila familie van den Boursen care îl construise ºi pe al cãrui frontispiciu erau sculptate în piatrã trei pungi (fr. bourse). Aici se întâlneau bancherii ºi negustorii pentru a negocia bani, metale preþioase, hârtii de valoare ºi mãrfuri. Cu timpul, locurile de întâlnire ale comercianþilor au primit denumirea de burse.

Istoricul burselor din Romania
Primele burse de mãrfuri în lume
Prima bursã, în accepþiunea modernã, a fost cea de la Anvers, înfiinþatã în anul 1531. Bursa din Anvers avea o clãdire proprie unde se încheiau tranzacþii cu mãrfuri coloniale.

În anul 1554 s-a înfiinþat la Londra o bursã denumitã „Royal Exchange", care, din 1773 s-a profilat numai pe schimbul de efecte financiare.
În anul 1639 apar la Paris o serie de agenþii de schimb în domeniul negocierii titlurilor de valoare; apoi la Lyon, Toulouse ºi Rouen, iar spre sfârºitul secolului al XVII-lea, la Montpellier.
În Germania, la jumãtatea secolului al XVI-lea apar primele burse la Augsburg, Nürnberg ºi Hamburg, iar la începutul secolului al XVII-lea, bursa din Berlin.

La începutul secolului al XVII-lea la Amsterdam mãrfurile se puteau negocia în baza contractelor „options" prin care se permitea convenirea unui preþ în baza cãruia cumpãrãtorul obþinea de la vânzãtor dreptul de a cumpãra o cantitate de marfã la o datã stabilitã în viitor.

Un secol mai târziu, tot în acest mare centru comercial se constituie o bursã a grâului în care se desfãºurau tranzacþii de trei ori pe sãptãmânã, într-o halã uriaºã de lemn în care fiecare negustor avea un om tocmit pentru a aduce mostre din grâul pe care dorea sã-l vândã ºi pentru a negocia preþul în funcþie de calitatea acestuia.
Burse au mai fost înfiinþate la Basel (1699), Paris (1724), Viena (1761), New York (1792), Bruxelles (1801), Roma (1827), Madrid (1831), Milano (1833), Geneva (1850), Tokyo (1855) etc.

În secolul al XVIII-lea ºi în prima jumãtate a secolului al XIX-lea în Olanda ºi Anglia comerþul spot devenise deosebit de important pentru materii prime, produse agro-alimentare ºi industriale.
În 1848 ºi-a început activitatea Chicago Board of Trade ca bursã de grâne. Câþiva dintre cei mai pricepuþi comercianþi de grâne au hotãrât sã se reuneascã într-o bursã organizatã de cereale - CBOT.

Odatã cu apariþia unei burse organizate, care oferea un loc de întâlnire centralizat, investitorii bogaþi au vãzut o oportunitate pentru construirea unor silozuri imense unde sã-ºi depoziteze grânele pentru consumul pe un an întreg. Aceasta a ajutat la soluþionarea problemelor legate de oferta de grâne care existau în trecut în America ºi a contribuit la stabilirea preþurilor cerealelor pentru tot cursul anului.

În acest interval de timp s-a produs transformarea comerþului „spot" în comerþ „la termen", proces apãrut pentru prima datã într-o formã asemãnãtoare celei existente azi, la Chicago Board of Trade în 1865. Chicago devenise în acel moment capitala mondialã a cerealelor. Acest gen de comerþ s-a extins apoi la Liverpool, Londra, New York, New Orleans, Berlin.
« mai multe referate din Economie