Istoria unitatilor de masura pentru lungime

3x puncte

categorie: Fizica

nota: 7.97

nivel: Liceu

Referat despre Istoria unitatilor de masura pentru lungime
Greutățile folosite în antichitate ca măsuri de masă în terminologia actuală au fost stabilite pe baza greutății unui anumit număr de boabe de grâu, orez sau orz. O greutate asiro-chaldeeană denumită siclul, reprezenta, de exemplu, greutatea egală cu cea a 180 de boabe de grâu, iar greutatea romană siligna era egală cu greutatea a p[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Istoria unitatilor de masura pentru lungime

Referat despre Istoria unitatilor de masura pentru lungime
Greutățile folosite în antichitate ca măsuri de masă în terminologia actuală au fost stabilite pe baza greutății unui anumit număr de boabe de grâu, orez sau orz. O greutate asiro-chaldeeană denumită siclul, reprezenta, de exemplu, greutatea egală cu cea a 180 de boabe de grâu, iar greutatea romană siligna era egală cu greutatea a patru boabe de grâu. Livra era egală cu greutatea a 6912 boabe de grâu. Unitățile de măsură folosite în Franța erau moștenite de la romani. Măsurile și greutățile, în sensul pe care l-am specificat, se bazau pe unitățile romane de lungime și, respectiv, de masă pes (în franceză, pied) și, respectiv, livra (în franceză, livre), iar unitatea de capacitate/volum era denumită amphore (corespondentul în limba romană fiind amphora, a cărei valoare reprezenta un pes cubic).

Pentru măsurările agrare, unitatea de arie pes pătrat era prea mică, din care motiv romanii au folosit unitatea jugerum, egală valoric cu dublul ariei unui pătrat cu aria de 120 pieds. Multiplii și submultiplii unităților de măsură romane nu erau zecimali, deși Romanii foloseau sistemul de numerație zecimal.

Numeroase unități de măsură romane au fost preluate de civilizația Europei occidentale, dar căderea Imperiului roman de occident a condus la o diversitate de obiceiuri care au generat multă confuzie. Ca urmare, Carol cel Mare, rege al francilor (768-814) și împărat al Occidentului (800-814) a trebuit să promulge un decret privind unificarea unităților de măsură în toate țările reunite sub Coroana sa, dar tentativa a eșuat odată cu Imperiul său.

Strămoșii noștrii, geto-dacii, care au trăit în spațiul carpato-dunărean în sec 1 e. n., au folosit, ca și alte popoare, unitățile și măsurile de lungime cot, palmă, deget, picior, pas. Ca greutăți și, respectiv, măsuri de masă au folosit așa numitele ponduri din piatră, ceramică, bronz și plumb, iar pentru măsurarea volumului/capacității lichidelor erau folosite măsurile denumite, ca și la romani, amphore.

Capitolul II
Măsurile și greutățile folosite de geto-daci au fost influențate de cele folosite în statele cu care ei au avut relații economice și culturale. Mărturii arheologice confirmă existența pe teritoriul țării noastre a măsurilor și greutăților din sistemele de măsurare grecesc și roman, cu prioritate a celor din sistemul roman, care a a fost introdus mai întâi în Banat și Transilvania după cucerirea după cucerirea Daciei de către Imperiul Roman la începutul secolului al doilea. Unitățile și, respectiv, măsurile de lungime pasus, palmus, digitus ale romanilor au devenit pas, palmă și, respectiv, deget la români, iar unitatea de arie pentru suprafețele agrare a devenit jugenul din Transilvania. Valorile acestor unități exprimate în unitatea metru erau, însă, diferite: de exemplu, cotul la romani și greci era de 0,444 m și , respectiv, 0,462 m, în timp ce la români era de 0,637 m în Moldova și 0,664 m în Muntenia.

Măsurile,respectiv unitățile de măsură folosite pentru lungime, capacitate/volum și, de asemenea, pentru masă (respectiv greutate) au diferit valoric între ele, de la o provincie la altă provincie românescă, deși aveau aceeași denumire. De exemplu, stânjenul moldovenesc echivala cu 1,900 m în Transilvania și cu 1,962 m în țara Românească.

Deși diferite valoric între ele, unitățile de măsură din Proviciile românești au contribuit la dezvoltarea relaților economice și comerciale dintre acestea. În același timp, unitatea denumirilor acestor unități de măsură reflectă unitatea limbii și culturii poporului român. Se impunea, însă, cu absolută necesitate, unificarea unităților de măsură, în țările române, în prima jumătate a secolului al 19-lea, așa cum aceasta se impusese în țările din Europa de vest, în primul rând în Franța, prin revoluția din 1789.

Dezvoltarea unei noi societăți, odată cu nașterea unor orașe importante și independente în Franța, Germania și Italia precum și în alte țări Europene, începând încă din secolul al 14-lea, și dezvoltarea unei economii bazate pe industria manufacturieră și pe agricultură, care au determinat relații comerciale terestre și maritime, au constituit un stimulent puternic pentru dezvoltarea științelor teoretice -matematică, astronomie, mecanică- și a științelor aplicate. A apărut, atunci, necesitatea imperioasă a folosirii unor unități de măsură unice, materializate prin "măsuri" și "greutăți", pentru exprimarea cantitativă a valorilor unor mărimi fizice ce se măsurau curent, atât în cadrul fiecărei țări cât și în relațiile economice și culturale dintre ele.

În ciuda încercărilor de unificare a "măsurilor" și "greutăților" întreprinse de guvernul francez nu s-a reușit să se impună folosirea aceloarași unități de măsură în întreaga Franță. Deasemena, în întreaga Europă, inclusiv în România, precum și în celelalte continente, continua să existe o largă diversitate de măsuri" și greutăți", ceea ce determina incertitudine și confuzie în măsurările efectuate cu acestea. Compararea unor măsuri denumite ale Parisului" cu măsuri pentru aceleași mărimi folosite în Anglia, efectuate de un grup de savanți, în 1742, a condus, de exemplu, la conclulzia că între unitățile de lungime pied, respectiv foot și unitățile de masă/greutățile livre, respectiv pound existau diferențe de 6% și, respectiv, 8%.

Adunarea Națională a Constituantei a adoptat, la 26 martie 1791, principiul constituirii unui sistem de măsuri și greutăți" ( system des poids et mesures") bazat pe o unitate de lungime, denumită metru (de la cuvântul grecesc metron care înseamnă măsură), egală cu a 10-a milioana parte a sfertului meridianului pământesc". Definiția aceasta a fost propusă de către o comisie numită de Academia de științe din Paris, care avea în componență pe următorii oameni de știință: Jean-Charles Borda, Joseph-Louis Lagrange, Pierre-Simon Laplace și Gaspard Monge. Unitățile de arie și volum urmau să fie egale valoric cu multiplii și submultiplii zecimali ai metrului pătrat și, respectiv, ai metrului cub.
Adunarea Națională a Franței a adoptat, de asemenea, la 6 martie 1891, și hotărârea ca unitatea de masă/greutate să fie masa/greutatea unui decimetru cub de apă la temperatura densității maxime, respectiv la 4 °C.

Pe baza rezultatelor măsurărilor arcului meridianului dintre Dunkuerque și Barcelona, efectuate de Delambre și Mechain, a fost realizat un metru etalon cu repere din platină. Pe baza rezultatelor măsurătorilor efectuate de Antoine Laurent Lavoisier și colaboratorii săi, asupra masei/greutății unui volum cunoscut de apă a fost realizat un kilogram etalon din platină.

Cele două etaloane din platină, metrul etalon și kilogramul etalon, au fost depuse, la 22 iunie 1799, la Arhivele Republicii Franceze, primind denumirea de Metrul de la Arhive și, respectiv, Kilogramul de la Arhive.
Pornind de la unitățile metru și kilogram se puteau forma multiplii și submultiplii zecimali, prin adăugarea prefixelor mili (1/1000), centi (1/100), deci (1/10) și, respectiv, kilo (1000), hecto (100), deca (10) la denumirile metru și gram (de exempu milimetru și kilogram).
Întrucât era bazat pe unitatea metru, sistemul de unități creat în Franța a fost denumit Sistemul Metric. Atunci, a început o nouă etapă în istoria unităților de măsură, etapă ce avea să ducă la Sistemul Internațional de Unități (SI).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Fizica

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles