Istoria ieroglifica Dimitrie Cantemir

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.26

nivel: Facultate

Toti se inchina zeitei banilor, Pleonexia, iar fratii Cantemiri ajung la o intelegere cu Corbul, care accepta domnia Filului, in schimbul unei despagubiri pe care avea sa o dea Inorogul pentru faptele facute. Cheia romanului este data la final, cand se stabileste identitatea personajelor: Albinele sunt "Taranii de dajde", Tara campilor este "Craiia lesasca", Tarna tiparita — banii de orice t[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Istoria ieroglifica Dimitrie Cantemir

Toti se inchina zeitei banilor, Pleonexia, iar fratii Cantemiri ajung la o intelegere cu Corbul, care accepta domnia Filului, in schimbul unei despagubiri pe care avea sa o dea Inorogul pentru faptele facute. Cheia romanului este data la final, cand se stabileste identitatea personajelor: Albinele sunt "Taranii de dajde", Tara campilor este "Craiia lesasca", Tarna tiparita — banii de orice tip, talcuirea hrismosului - modalitatea de a da mita.

In continuare, in fragmentul citat, cu unele diferente, in cele doua manuale, Inorogul rosteste, intr-un registru liric profund, o incantatie universala, apeland la dezlantuirea elementelor naturii intr-un cataclism devastator. Inorogul este dusmanit de toti: de Hameleon, care il ameninta cu viclesugurile sale, de Corb, principalul prigonitor, de gonasii fara prihana ai acestuia. Prin urmare, o intreaga conspiratie ameninta sa lucreze impotriva lui.

Dusmanit din toate partile, numai Dumnezeu il mai poate salva de acest infernal complot, litania lui luand aspectul retoric al unui blestem,infricosator: "Munti, crapati, copaci, va despicati, pietri, va faramati! Asupra lucrului ce s-au facut planga piatra cu izvoara, muntii puhoaie pogoara, lacasele Inorogului, pasunele, gradinele, cemeasca-sa, paleasca-sa, vestedzasca-sa, nu infloreasca, nu inverdzasca, nici sa odrasleasca si pre domnul lor cu jeTe, pre stapanul lor negrele, suspinand, tanguind, nencetat sa pomeneasca."

Intriga elementelor naturii este enorma, intr-o litanie mioritica de proportii cosmice, cu un ritm interior de o inalta poezie: "Ochiuri de cucoara, voi, limpedzi izvoara, a izvori va parasiti, si-n amar va primeniti. [...] Clateasca-sa ceriul, tremure pamantul, aerul trasnet, nuarii plesnet, potop de holbura, intuneYec de negura vantul sa aduca. Soarele zimtii sa-si rate"dze, luna, siindu-se, sa sa rusinedze, stelele nu scantaiadze, nici Galatea sa luminedze."

Incantatia plina de jale copleseste spatiile, integrand in orizontul textului alte elemente ale divinului, intr-o ampla enumerare a tuturor sugestiilor astrologice din Zodiac, interpretate acum in zodie nefasta: "Closca puii razsipasca, Lebada Lira sa-si zdrobeasca, Leul racneasca, taurul mugeasca, [...] Pastii fara apa sa sa inece, Gemenii sa sa desfratasca, Fecioara framsete sa-si grozavasca, cosita galbana in negru vapsasca, Scorpiia ascutit acul sa-si tampasca, Streletul arcul frangand, tinta nu lovasca, Cumpana dreptatea nu mai arete, Apariul topasca-sa-n s&e." Destinul Inorogului sta, in conceptia populara, sub semnul divinitatii, oamenii fiind, potrivit cronicarului, "supt vremi", ca si Dimitrie Cantemir, care parca simte ca, in tarile romane, treptat se instaureaza domnia raului.

Fragmentul la care ne referim este, ca si punctul culminant din balada "Miorita", o alegorie, adica o poveste situata sub semnul unui simbolism profund, pentru ca fiecare personaj are un corespondent semnificativ in viata reala. Fiecare dintre personaje este un adversar al lui Cantemir, fiecare eveniment este parte a unui complot universal impotriva Inorogului. Actantii fac parte si din lumea nevazuta; ei reprezinta elemente naturale, cu putere de concretizare in abstract, in real, care pun personajul principal sub semnul unui destin inexorabil. Din acest punct de vedere, Inorogul este un personaj tragic: ei sufera un sir de vitregii ale sortii, se simte supus unei adversitati a destinului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles