Istoria geto-dacilor sub conducerea lui Burebista si Decebal

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 0.00

nivel: Liceu

Impartirea vremelnica dupa moartea lui Burebista a statului centralizat nu a afectat unitatea de cultura, lingvistica si economica a societatii geto-dacice. Formatiunile politice desprinse din statul lui Burebista au continuat sa conserve in limitele lor teritoriale, aceleasi structuri sociale si politice.

Unificarea lor si-a asumat-o si realizat-o regele dac Decebal (87-106), pers[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Istoria geto-dacilor sub conducerea lui Burebista si Decebal

Impartirea vremelnica dupa moartea lui Burebista a statului centralizat nu a afectat unitatea de cultura, lingvistica si economica a societatii geto-dacice. Formatiunile politice desprinse din statul lui Burebista au continuat sa conserve in limitele lor teritoriale, aceleasi structuri sociale si politice.

Unificarea lor si-a asumat-o si realizat-o regele dac Decebal (87-106), personalitate de mare orizont politic si remarcabile insusiri militare, care a preluat puterea in momentul cand pericolul cuceririi Daciei de catre romani devenise iminent. Acesta i-a determinat pe daci sa ia masuri de prevenire sau, cel putin, de intarziere si incetinire a inaintarii romanilor.

In legatura cu pericolul roman se explica si ridicarea, initiata de Burebista, a puternicilor cetati de piatra din Muntii Orastiei, potrivit unui plan bine conceput, care va cunoaste in vremea lui Decebal cea mai mare desfasurare. Pe intinsul teritoriu locuit de geto-daci se gaseau numeroase asezari fortificate si cetati de piatra sau de lemn si pamant. Acestea erau centre economice, militare, politice si religioase si in care limba traco-getica se numeau "dava", in timp ce autorii greci foloseau termenul de ,,polis''.

Geograful Ptolemeu (secolul al II-lea) nota patruzeci si patru asemene "davae" in Dacia. Asemene centre fortificate aveau in general un aspect cvasi-urban cu constructii pentru ateliere si sanctuare. Capitala regatului lui Decebal, pe care geograful alexandrin Ptolemeu o numea Sarmisegetusa Basileon, adica resedinta regala, care prezenta un amplu complex urban, asa cum se vede si astazi prin monumentele ruine de la Gradistea Muncelului.

La geto-daci exista o arhitectura militara, impresionanta, una civila si alta religioasa. Centrul sistemului unitar defensiv era in Muntii Orastiei, de el depinzand si cetatile din Muntii Apuseni, cum era cea de la Piatra Craivii si cea din Carpatii Orientali (cetatea de la Batca Doamnei - Piatra Neamt) si cei Meridionali (Polovraci - Gorj). Lor li s adauga numeroase cetati, din pamant si lemn in jurul Carpatilor, care aveau aceeasi functie de aparare. Cea mai impunatoare dintre cetatile dacice cercetate pana acum este cea de la Sarmisegetuza dacica, a carei suprafata cuprindea aproximativ trei hectare si se afla la o altitudine de 1.200 m.

Complexul militar de aici ii apartinea si ansamblul impunator al sanctuarelor din incinta sacra, unele avand un plan rectangular, altele un plan rotund. Atat arhitectura militara cat si cea religioasa, cu toate influentele elenistice, sud-tracice, sau celtice, se sprijinea pe elemente traditionale esentiale, opere si ansambluri originale. Arhitectura dacica in piatra, dar si din lemn, se afla in legatura cu dezvoltarea metalurgiei, cu sporirea numarului si diversificarea uneltelor de tot felul, dar mai ales, cu civilizatia geto-dacica in ultimele trei secole inainte de cucerirea romana.

Arhitectura militara si aceea religioasa s-au realizat in cadrul unei societati bine articulate, coordonata si aparata de o autoritate statala proprie. Impresionante constructii de piatra dau si ele masura puterii politice, militare si economice, care s-a sprijinit si pe unitatea spirituala a geto-dacilor, asa cum rezulta ea atat din izvoarele literare ale antichitatii, cat si din descoperirile arheologice cunoscute pana acum.

Dovezile privind raspandirea si utilizarea scrierii la geto-daci, indeosebi dupa organizarea statului sunt izolate. S-a facut dovada ca scrierea greceasca era cunoscuta de aristocratia locala in zona histro-pontica inca in secolul al IV-lea i.Hr. si ca in secolul I i.Hr. s-a putut folosi concomitent alfabetul grecesc si cel latin, ca in secolul I sa ramana in uz numai cel latin.

Se cunosc numeroasele litere grecesti de pe blocurile de piatra de la Sarmisegetuza si inscriptiile in limba greaca de la Ocnita (vechea Buridava dacica), care redau titlul de basileu al unei formatiuni politice locale statale din sec I i.Hr.

In vremea lui Decebal romanii s-au stabilit definitiv la Dunare. Dobrogea era incorporata in Imperiu. Decebal nu mai stapanea nici cetatile grecesti de la Pontul Euxin si nici aria sud-dunareana de etnicitate traco-dacica. In plus, pe o zona adanca la nord de Dunare, se exercita o supraveghere din partea armatei si flotei romane pe Dunare.

Romanii isi intareau pe fluviu, cu scopul de a preveni incursiuni ale dacilor si de a slabi rezistenta acestora. Se poate chiar sustine ca in epoca imparatului Augustus autoritatea romana se exercita pana in Subcarpatii Meridionali. In acea vreme au disparut si cetatile "davae" dacice dintre Dunare si Carpati si nu s-au mai refacut, asa incat aceasta zona nu a mai putut intra in sistemul de aparare a Daciei libere din timpul lui Decebal. In schimb, dacii, in epoca acestuia, au fortificat centrele de rezistenta din Transilvania si indeosebi acelea din Muntii Orastiei.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.