Istoria filozofiei

7x puncte

categorie: Filosofie

nota: 9.00

nivel: Liceu

     Filosofia si istoria filosofiei



     Filosofia, statul, obiect, specific

     Filosofia si istoria filosofiei, importanta acesteia



     Filosofia ste o componenta a culturii, a vietii spirituale, alaturi de stiinta literaturii, arta, religie, acestea formeaza cultura si viata societatii.

     Ea se afl[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Istoria filozofiei

     Filosofia si istoria filosofiei



     Filosofia, statul, obiect, specific

     Filosofia si istoria filosofiei, importanta acesteia



     Filosofia ste o componenta a culturii, a vietii spirituale, alaturi de stiinta literaturii, arta, religie, acestea formeaza cultura si viata societatii.

     Ea se afla în interelatii cu celelalte componente dar nu se confunda cu niciuna dintre ele.

     Înca din sec. V î.h. Platon spunea ca filosofia este cel mai frumos dar pe care l-au dat zeii oamenilor.

     Hegel spunea ca filosofia este floarea cea mai înalta a culturii. Alti filosofi au spus ca ea este Kiutesenta unei culturi. Daca vrei sa cunosti cultura unui popor te duci la filosofia acestuia.

     L. Blaga spunea ca filosofia este unul din modurile umane fundamentale pentru a rezolva "ceea ce este".

     C-tin R. Matru - ea este o conceptie în care adevarurile vechi sunt îmbracate într-o forma noua.

     Filosofia a aparut ca raspuns la întrebarile oamenilor, întrebari cum ar fi :

     Ce este existenta ?

     Care este raportul dintre existenta subiectiva si obiectiva ?

     Cum se constituie valoarea de adevar bine, frumos, dreptate ?

     Care sunt cauzele nefericirii omului pe pamânt ?

     Ce este fericirea ?

     În jurul acestor probleme s-a constituit filosofia încercând sa dea raspunsuri încât filosofia vizeaza raportul omului cu lumea cu existenta. Filosofia încearca sa explice în ce consta conditia umana, conceptul de conditie umana, deasemenea situatiile obisnuite si limita. În acelasi timp filosofia se preocupa de locul si rolul omului îl ajuta pe acesta sa ierarhizeze lumea. Filosofia îl ajuta pe om sa opteze în cunostinta de cauza de ce oamenii opteaza pentru anumite realieri.

     Filosofia îl ajuta pe om sa se cunoasca pe sine sa-si formeze o cunostinta de sine care sunt propriile sale realari dar raportata la realitatea sociala, sa-si formeze constiinta alteritatii care este constiinta respectului pentru ceilalti alaturi de care traiesti.

     Filosofia s-a format în antichitate la început în obiectul filosofiei erau puse cunostinte din toate domeniile treptat s-a produs o departajare între discursul filosofic si cel stiintific. Tot pe parcursul istoriei s-au constituit domeniile meditatiei filosofice.



     Parti componente



     Ontologia (grecescul antos = existenta) si care este teoria existentei ca existenta.

     Gnaseologia (cagnas = cunoastere) este teoria filosofica a cunoasterii ca raspuns la întrebarea cum ar fi daca omul poate sa cunoasca sau nu lumea, cum o cunoaste, pâna unde este adevarul.

     Axiologia (axis = valoare) este teoria filosofica a valorilor arata cum se nasc florile, cum se clasifica si importanta lor pentru om.

     Filosofia istoriei care studiaza legile progresului istoric.

     Logica - este teoria principiilor gândirii corecte.

     Etica - teoria despre morala.

     Estetica - teoria filosofica a artei.

     Problemele teoretice ale filosofiei sunt în legatura în principal cu raportul dintre existenta obiectiva si existenta subiectivaac. Raport a fost numit ca fiind problema fundamentala a filosofiei. Pentru Kant problema fundamentala a fost : "Cum pot sa gândesc unitar cerul înstelat deasupra mea si legea morala din mine."

     Acest raport în linii mari implica 3 aspecte.

     1. Problema primordialitatii este existenta de factor primordial sau cea sub

     Filosofia se împarte în conceptii filosofice maniste care pot fi materialiste si idealiste si dualiste care pun la baza lumii 2 principii care exista paralel.

     2. Concordanta dintre cei 2 factori respectiv posibilitatea cunoasterii lumii.

     3. Rolul omului în creatia valorilor si sensul vietii.

     Exista mai multe criterii de apreciere a filosofilor.

     Specificul filosofiei - chiar din sensul etimologic al termenului care este îngemanarea a 2 cuvinte din limba veche greaca.

     philo - iubire pentru întelepciune

     sophia - întelepciune

     Specificul filosofiei - din specificul interogatiilor - din însati domeniul care-l studiaza. Deoarece filosofia studiaza existenta în general, legile cele mai generale ale existentei, ea reprezinta o conceptie generala despre lume deasemeni cunoasterea filosofiei este o cunoastere generala în sensul ca surprinde trasaturile generale si esentiale ale existenteinationale, sociale si umane.

     Cunoasterea filosofiei spre deosebire de cunoasterea stiintifica care este profunda si verificabila cum filosofia este generala ea se sprijina pe cuvânt stiintific dar nu numai pe acesta ci I-a în considerare si practica social istorica, experienta umana este cuvântul prin care se raporteaza lumea la om si se afla locul si rolul omului în acea lume. De-a lungul timpului s-a constatat ca stiinta are nevoie de filosofie, de viziunea ei generala despre lume, multi filosofi au fost si oameni de stiinta si în acelasi timp filosofia se sprijina pe datele stiintei dar nu le preia.



     Istoria filosofiei



     Este stiinta care studiaza sistemele filosofice în succesiunea lor istorica pune în evidenta ? s-a realizat progresul în ? filososofie în acelasi timp pune în evidenta mari sisteme filosofice. Cu obiectul istoriei filosofice n-au fost de acord toti filosofii. Istoria filosofica nu poate fi confundata cu istoria stiintei literaturii religiei, specificul ei este ? de ? Obiectul de studiu si de modalitati proprii prin care studiaza lumea.

     Istoria filosofica pune în evidenta drumul parcurs de gândirea umana, informarea constiintei filosofice si a constiintei în general. Ne arata cum

s-au format treptat conceptele cu care filosofic pentru ca este mai usor sa vezi cum se fac lucrurile încetul cu încetul decât daca le ei gata formate. Istoria filosofica ajuta la întelegerea si interpretarea literaturii. Eminescu marturisea cine nu cunoaste filosofia lui Platon.

     Istoria filosofica ajuta la formarea unei conceptii adecvate despre lume, îl face mai receptiv, mai deschis, sa se cunoasca pe sine.

     Istoria filosofica ne ajuta sa raspundem la o serie întreaga de probleme, sa întelegem schimbarile radicale care se produc în stiinta, sa ne creem un echi interior ca sa putem comunica cu exteriorul.















































     CURS Nr. II 13.10.2000



     Filosofia orientului antic



     Cu privire la istoria filosofiei orientului antic sunt înca discutii.

     Unii spun ca nu ar exista o filosofie propriu-zisa, se subestimeaza cultura orientului, dar altii spun ca fiolsofia din Grecia antica au cam preluat totul de la orient. Si o opinie si alta pune în evidenta simplismul cu care este totodata filosofia antica. Studiile care s-au facut în sec. XX, descoperirile arheologice care s-au realizat precum si aprofundarea oparelor fundamentale ale culturii antichitatii au scos în evidenta ca exista o filosofie originala în cultura orientului antic. Aceste consideratii sunt mai aproape de aevar. Se cunosc astazi culturile Egiptului, India, Mesopotamia, China.

     Cultura mesopotamiana a început sa se afirme înca din mileniul al-III lea înainte de Cristos, este o cultura originala si prezinta un interes multiplu inclusiv pentru filosofi. Un important monument al culturii sumeniene este ciclul de legende despre eroul GHILGAMES. Acest ciclu poarta numele de "Epopeea lui Ghilgames" epopee scrisa pe tablita de cronica si care continea initial 3600 de versuri. Ghilgames era rege al orasului URUK astazi se numeste WARKA. Legenda îl considera ca fiu muritor al zeitei NINSEN. Opera este incompleta dar are o substasnta spirituala deosebita rar întâlnita în literatura antichitatii. Epopeea este strabatuta de un adevarat patos al cunoasterii pentru Ghilgames. A cunoaste înseamna sa strabati valul necunoscutului care-l înconjoara pe om, o lupta împotriva destinului vietii. Atingerea acestui tel reclama sacrificii dureroase, pierderi care trebuie înlaturate. Dupa moartea celui mai bun prieten ENKIDE pleaca îndurerat de suferintele aoamenilor dar si de dorinta ca el însusi sa fie nemuritor, pleaca în cautarea nemuririi, drumul lung pe care-l strabate îl pune în situatia da a lupta cu forte potrivnice. Aceasta lupta are o semnificatie simbolica, pune în evidenta tragismul credintei umane în fata finetitudinii dar si încercarile morale la care este supusa fiinta umana în aspiratia ei spre cunoastere. Trairea fundamentala a acestui erou este anxietatea, care este o stare existentiala izvorâta din setea de cunoastere si care înseamna stare de neliniste de framântare.

     În filosofia existentiala conatemporana anxietatea este trairea fundamentala a omului, este interesata des pe care o face într-o lucrare BLAGA. Cu privire la sentimentul tragicului spunând ca sumenobabilinienii erau atât de însetati de nemurire încât unul din cele mai înalte sentimente, sentimentul tragicului, apare la ei pentru prima oara dar în legatura strânsa cu viata terestra. În epopee este redat sentimentul tragismului prin faptul ca omul trebuie se înfrunte zeii sa le smulga principala lor însusire, nemurirea. În conceptia timpului respectiv zeii erau fericiti pentru ca erau nemuritori.

     Ghilgames porneste în cautarea nemuririi spre gura râurilor , un loc anevoie de strabatut. Drumul este îngrozitor si mai ales apele mortii te opresc sa te apropii. Este ajutat de un corabier ca sa ajunga la o planta care ar avea priprietatea de a da nemurirea. Reuseste sa smulga aceasta planta dar în drum spre Uruk obosit se scalda si la radacina unui arbore adoarme si-I este furata planta de catre sarpe. Ghilgames deznadajduit se întoarce în Uruk printre ai sai pentru a trai si a murii ca ei. El n-a obtinut nemurirea, sufera o înfrângere si trebuie sa accepte resemnat destinul. El trebuie sa se supuna acestui destin dar dominând destinul prin întelegere, cunoastere si creatie. De fapt el s-a întors la oameni mai om decât era înainte, pentru ca a calatoria facuta nu este un esec ci una de descoperire. "El a vazut totul pâna la marginea pamântului. Ceea ce-I ascuns el a descoperit." Dupa întoarcere pune sa se scrie tot chinul îndurat în drumul cel lung pentru ca si alte generatii sa ia cunostinta, pune sa se construiasca zidul Urukului, altare monumente, înfrumuseteaza Urukul cu statui, în felul acesta el dobândeste nemurirea, este nemurirea creatorului.

     Nemurirea pe care voia s-o scurga de la zei nu era numai pentru el, ci pentru a o da si oamenilor ca sa fie fericiti ca zeii. Aici strabate unuversul. De fapt Ghilgames aduce un dar pretios oamenilor si anume cunostinta de sine, arata oamenilor ca se poate valorifica prin acte omenesti. În epopee gasim rezonante ale umanismului prometeic. Ca si Prometeu din legendele grecesti Ghilgames va înfrunta destinul, zeii, fortele potivnice, afirmând capacitatea potrivnica a omului. Prin creatie omul devine nemuritor, credinta umana dar si ideea prieteniei, iubirii care-l socializeaza pe om.





     Filosofia în China antica



     În China filosofia începe în secolul VI î.d.H cel mai de seama filosof cunoscut este LAO-TZÎ. Acesta a elaborat o conceptie filosofica care s-a transmis timp de 2 secole si în secolul IV a fost redata în scris. Conceptia despre lume a lui LAO-TZÎ se îîtemeeaza pe cunoasterea caracterul material necreat al lumii care are la baza un principiu, o substanta materiala. Conceptul cel mai important este conceptul de TAO care înseamna calea spre concept a fost interpretat diferit, unii ca însemnând calea cereasca altii ca fiind calea opusa. TAO este un concept care desemneaza drumul natural al omului. În opozitie cu ceea ce este supranatural. Tao este un concept a tot cuprinzator, ordinea naturala, viata oamenilor. Interesanta este conceptia despre om, el spune ca cel ce cunoaste oamenii este întelept. Întelepciunea este mai mult decât o stiinta adunata la un loc pentru ca întelept înseamna cunoastere si înfaptuire.

     Un alt filosof este KONG FU-ZE , a fost latinizat . Conceptia lui este opusa conceptia lui Lao-tzî el s-a remarcat prin doctrina sa etica, a elaborat codul de norme morale privind comportamentul oamenilor fata de superiori fata de ceilalti. În centrul doctrinei morale se afla ideea arminiei dintre om si cosmos. Pe de alta parte este ca omul trebuie sa tinda spre perfectiune morala ca fericirea depinde de perfectiune. Perfectiunea morala si fericirea depinde de venerarea traditiilor trecutului cu scopul de a se îmbunatatii climatul prezent. Printre frumusetiile morale pe care trebuie sa le probeze omul 5 (cinci) erau considerate cele mai importante.

Sa fii generos dar nu risipitor.

Sa fii mândru dar nu trufas.

Sa ai dorinte dar nu pofte.

Sa arati inocenta dar nu asprime.

Sa faci sa sr lucreze fara a crea resentimente

Aceste frumuseti de comportament au valabilitate ti astazi.





     Filosofia în India Antica



     În India antica se considera ca filosofia începe o data cu Uponisoe care sunt comentarii la Vede. Vedele sunt carti stravechi ale religiei brahmanice si consta în culegeri de imnuri, rugaciuni, vrai. Ele sunt documentare inestimabile ale culturii universale. Uponisodele pun în evidenta existenta a doua orientari filosofice. O tendinta spiritualista dupa care realul este determinat de un principiu spiritual suprem principiul lui BRAHMAN si o tendinta realista dupa care realitatea este determinata de elementele de natura materiala, reprezentarea acestei tendinte este filosofia Hardalake, carew este primul filozof al lumii.

     Uponisodele contin elemente importante de filosofie, una din filosofiile importante din secolul IV - V este Budismul (Buddha). Budismul este o filosofie dar si o religie, a fost adesea contestat ca scoala filosofica sau atestat. Din argumentele pro si contra a dus o dubla ipostaza mai întâi ca religie iar apoi ca filosofie. Budismul este legat de numele printului SIDDHARTHA din familia SOKYA, a primit numele de BUDDHA care înseamna iluminatul. Siddhartha era un print dintr-o familie nobila care impresionat de suferintele oamenilor la vârsta de 29 de ani a parasit familia, bogatia si s-a retras în pustiu unde a stat timp de 7 ani ducând o viata de ascet consacrata meditatiei.

     În jurul acestei personalitati s-au creat legende. Budda a descoperit sensul profund al vietii. Descopera ca trasatura fundamentala a existentei umane este suferinta. Ajunge la descoperirea celor 4 adevaruri. Adevarul despre existenta suferintei, despre nasterea suferintei, despre nimicirea suferintei, despre calea ce duce la nimicirea suferintei. Din acel moment BUDDHA începe sa-si propovaduiasca filosofia sa dar abia dupa 300 de ani regele ASOKA îi recunoaste statutul oficial al acestei filosofii, ridica temple si monumente în locurile legate de viata si activitatea lui BUDDHA. Cea mai importanta carte a budismului se numeste TRIPITAKA care guverneaza lantul reîncarnarilor. Orice fiinta umana este condusa de la o renastere la alta prin nesfârsite suferinte. Moartea nu-l elibereaza pe om de suferinte pentru ca dupa moarte urmeaza o alta nastere. Reîncarnarea este în functie de faptele omului, încât oamenii pot trece dupa moarte în existenta ca animale, plant, spirite si chiar zeitati. Cea mai înalta treapta a reîncarnarii o reprezinta existenta de tip uman pentru ca numai în aceasta existenta este posibila aflarea adevarului si atingerea treptei de iluminat. Importanta este ideea ca omul poate rupe lantul reîncarnarilor chinuitoare prin propriile sale eforturi constiente si poate dobândi nirvana, acea stare de beatitudine opusa instabilitatii. Omul ajungând la adevar îsi anihileaza dorintele, pasiunile si dobândeste o stare echivalenta cu nirvana, stare de liniste.

     Pentru budism lumea înconjuratoare este o permanenta curgere de forme, lumea nu-i ordonata, ci o lume care se formeaza mereu, este miscare, ea devine, nu exista, totul se modifica necontenit, trece de la starea de nonexistenta la existenta. Ceea ce se modifica nu este lumea ca atare, nu sunt lucrurile reale, budistii vad miscarea lumii si nu lumea în miscare, budistii participa emotiv la acea miscare, ei o deplâng, o simt ca o inconstanta, ca o nesiguranta, de aicea reiese conceptia pesimista asupra lumii. Visul budistului este de a se situa deasupra evolutiei în care se gaseste, sa depaseasca aceasta transformare, iar idealul este dobândirea nirvanei.

     Conceptia despre nirvana ca si filosofia budista în general a influentat întreaga cultura europeana. Influentele se resimt la marii poeti, artisti. Conceptia pesimista o regasim în filosofia lui SCHOPENHAUER. Marele poet Eminescu a cunoscut filosofia budista direct prin încercarea de a traduce lucrari budiste iar indirect citind prelucrari din filosofia budista. Astfel în opera eminesciana gasim adesea numele lui Buddha fata de care se exprima cu admiratie. Gasim termeni din filosofia budista, gasim idei foarte apropiate de filosofia budista.

     Cercetatoarea Amita Bhose care si-a dat doctoratul cu lucrarea "Eminescu si India" în capitolul VI al acestei lucrari face analiza aproape a tuturor poeziilor lui Eminescu de inspiratie budista.

     În afara de ceea ce afirma autoarea exagerând lucrurile cert este ca sunt poezii în care gasim aceste influente.

     Ex.: poezia "Komodewa". "Eu nu cred nici în Iehova".

     Cea mai budista poezie a lui Eminescu este "Glossa".





     Filosofie 20.10.2000

curs nr. III



     Aparitia si dezvoltarea filosofiei în Grecia Antica



     Etapa preclasica a filosofiei grecesti



     Parerea celor mai multi cercetatori este ca în Grecia Antica a existat o filosofie riguroasa, originala si nu se confirma opinia dupa care grecii au dat putin si au luat mult.

     Filosofia în Grecia Antica a aparut în perioada genezei a aparitiei relatiilor de productie scavagiste, ca o reflectie implicita mai mult sau mai putin în mitologie, dar ea încearca sa se desprinda treptat de mitologie. Asfel în Iliada si Odiseea a lui Homed gasim primele încercari de interpretare filosofica a lumii, primele întrebari si primele raspunsuri cu privire la lume.

     În poemul lui Hesiod "Teogonia, muntii si zilele" gasim elemente de filosofie, Hesiod fiind poet.Acesta trece dincolo de originea zeilor si se întreaba cum s-a trecut de la haos la cosmos. Aceasta întrebare este filosofica si este o prezentare a filosofiei de mai târziu. Trecerea de la poemele hesiodice la filosofia greaca propriu-zisa este considerata un adevarat miracol dar un miracol realizat de oameni pentru ca primii filosofi erau stâns legati de îndeletnicirile, problemele societatii si au ajuns la filosofie pe cale omeneasca. Ei contemplau cerul, natura, dar nu o contemplatie pura ci pentru a gasi solutii pentru problemele cetatii.

     Intervalul de timp în care putem vorbi de filosofia greaca este secolul VI î.h. si secolul V d.h.(529), când printr-un decret al unui împarat roman este desfiintata scoala de la Atena. Acest interval de timp a fost împartit în mai multe etape:

     Etapa preclasica considerata o etapa cosmologica, între secolul VI si începutul secolului V î.h.

     Etapa clasica considerata o etapa antropologica, între secolul V si IV î.h.

     Etapa elenistica sfârsitul sec.IV si începutul sec. I î.h.

     Etapa romana sec I sec V d.h.

     Etapele 3 si 4 sunt considerate eticizante.



     Etapa preclasica a filosofiei Grecesti



     În aceasta etapa sunt mai multe scoli filosofice cum ar fi :

scoala milesiana de la Milet

scoala Pythagoriciana

scoala Eleata

scoala Heraclit din Efes

     În Grecia filosofia a aparut mai târziu în cetatile periferice (Milet, Efes), acestea se gaseau pe coastele Mediteraneene, în regiunea numita Ionia. În aceste cetati exista populatie multa, navigatori, negustori care calatoreau pe mare si uscat, se întrebau si încercau sa si raspunda.Parintele istoriei, Herodot, a numit Miletul podoaba Ioniei.

     1. Scoala din Milet - deschizatoare de drumuri în orizontul filosofiei pentru ca pentru prima data reprezentantii ei î-si puneau probleme filosofice si cautau si raspunsuri la acestea. Ei se întrebau daca nu exista o natura comuna tuturor lucrurilor, daca nu exista un temei. Din acest temei se naste diversitatea si î-si puneau si o alta problema filosofica, daca nu este si o unitate în diversitate. Aceste întrebari sunt problemele mari ale filosofiei din toate timpurile (ce este diversitatea, entitatea lumii, etc.).

     Reprezentantii scolii din Milet au fost :

Thales din Milet,

Anaximandru,

Anaximene.

     Thales este cel dintâi filosof al Greciei si al lumii europene. El a facut parte din toate topurile privindu-i pe cei 7 întelepti ai lumii Antice. Avea cunostinte din toate domeniile (economie, hidrotehnica, militara,etc.), dar el nu a fost primul filosof pentru ca detinea cunostinte din toate domeniile ci pentru ca si-a pus problemele filosofiei. Identifica temeiul tuturor lucrurilor. Principiul lui este apa.Dupa el toate se nasc din apa si se întorc la apa.

     Apa vorbind din punct de vedere antologic este începutul, natura comuna a tuturor lucrulilor, de aici si posibilitatea transformarii lucrurilor. Apa este începutul, natura comuna, principiul.

     Thales este primul filosof ce ajunge la natura principiului, pune la baza lumii un element concret, dar interpretat acest element concret prin prisma filosofica are rezonanta filosofica si anume este cauza tuturor lucrurilor.

     Anaximandru este un urmas al lui Thales. Va face un pas înainte în calea abstractizarii. Pentru el temeiul (principiul) este o sinteza a mai multor elemente originare si anume : apa, aer, foc, pamânt. Aceasta sinteza o numeste apeiron care în traducere ar însemna nelimitatul, indefinitul, sau chiar infinotul. La el gasim folosit si termenul de principiu.

     Anaximene pune la baza existentei aerul. S-ar parea ca s-a întors la Thales. În realitate este un pas înainte chiar fata de Anaximandru. Se mentine la înatimea abstractiilor pentru ca el vorbeste de noutatea principiului. Aerul se afla în miscare ce presupune comprimare si rarefiere astfel anticipândul pe Heraclit din Efes cu ideea dedublarii viitorului.



     2. Scoala Pythagoriciana întemeitorul ei a fost filosoful si matematicianul Pythagora. Aceasta se mai numeste si scoala italica. Pythagora s-a nascut în Insula Sames în largul Coastelor Ioniei. La vârsta de 40 de ani s-a mutat în Italia în localitatea Crotona unde va fi întemeiata o scoala filosofica. La batrânete este nevoit sa se refugieze si de aici si va muri la 90 de ani în Metapont.Biografia contine inexitati chiar din cauza acestuia pentru ca el se credea de origine divina, fiul lui Hermes. A calatorit mult ajungând în Caldeea, Egipt, Persia.

     Scoal filosofica intemeiata de Pythagora este apreciata ca un moment de seama al filosofiei, dar nu era numai o scoala filosofica , stiintifica, ci si o secta relogioasa si grupare politica de orientare filo-aristocratica. A avut o evolutie sinuoasa si contradictorie.

     Cu aceasta scoala avem de a face cu prima forma de învatamânt organizat. Era organizata dupa principiile unei organizatii religioase. Aici se faceau practici complete de intruniri, existau interdictii severe, disciplina mistica. O marturie antica ne spune ca tinerii ce veneau la aceasta scoala erau mai întâi cercetati la fizionomie, deducându-le caracterul si temperamentul. Cei ce erau admisi li se fixa un timp de tacere. În aceasta perioada se numeau auditori. În aceasta etapa lucrurile cele mai grele erau tacerea si ascultarea. Dupa aceea vorbeau punând întrebari si spunându-si parerea si se numeau matematici (geometrie, muzica si alte discipline superioare). Cei care î-si însuseau aceste discipline ale stiintei treceau mai departe la cercetarea universului si principiului naturii, numindu-se fizicieni. Din cele aratate mai sus reiese ca nui vorba numai de o initiere mistica ci de principii pedagogice în ordinea învatarii si educatiei, apoi spunem de tacere si ascultare deci reflectie. Era si o educatie a vorbirii pentru a se putea exprima filosofico-stiintific.

     Initierea în învatatura secreta a scolii nu era numai religioasa ci stiintifica si filosofica. Pastrarea secretului era o cerinta categorica.

     În plan filosofic Pythagora avea o adevarata admiratie si pretuire pentru filosofie. De altfel el a pus în circulatie termenul de filosof si filosofie. Într-un text pastrat si care se crede cai apartine, el spune "Viata este asemeni jocurilor olimpice unde unii cauta glorie si cununi, altii avantaje, iar a treia categorie adevaratii filosofi sau pretuitori ai întelepciunii vor sa se delecteze cu cel mai minunat spectacol cu imaginea lui"

     În filosofia lui Pythagora se gasesc continute si teze de antologie, cosmologie care contin o serie de elemente miabile. Asa cum remarca Aristotel , pytagoricienii au fost primii care sau ocupat de matematica si au cultivato . Ei au scos ideea dupa care principiile matematice ar fi principiul lucrurilor, dar dupa cum în matematica numerele sunt elemente primordiale ei au crezut ca celelalte lucruri sunt modele ale numerelor. Numarul fiind considerat substanta a lucrurilor, rezulta ca numarul este principiul lumii. Asa cum este apa la Thalles, apeironul la Anaximandru, aerul la Anaximene. Au elaborat o adevarata simbolistica a numerelor. Ei identifica lucrurile cu câte un numar.

     Astfel: - cifra 1 este considerata unitatea primordiala, esenta din care au iesit celelalte numere

     cifra 2 este primul numar par - esenta sufletului

     cifra 3 este primul numa nepereche dar care este perfect pentru ca are început, mijloc si sfârsit

     cifra 4 este substanta justitiei

     cifra 5 este substanta casatoriei

     ........

     cifra 10 este simbolul întruchiparii perfectiunii supreme. Aceasta cifra va avea adânci rezultate în filosofia Greaca.

     Pythagora cunostea 9 corpuri ceresti. El mai inventeaza un corp ceresc numit antiterra ca sa fie zece (10) .

     Din filosofia lui Pythagora se desprinde ideea valoroasa dupa care lucrurile rezulta din armonia fortelor contrare care s-ar elibera. Universul nu este un haos de fenomene ci o armonie, un cosmos guvernat de legi , de necesitate matematica.

     Scoala are o contributie importanta în domeniul filosofiei si retinem:

     are meritul de a fi sistematizat cunostintele de matematica aduse din trecut

     respinge geocentrismul



     3. Scoala Eleata

     Numele scolii vine de la orasul Elea la nord de Napoli, si astazi se numeste Velia. Aceasta era o colonie greceasca.

     Intemeietorul scolii este considerat XENOFON din COLOPHON, dar alte surse printre care si DIOGENES LAERTIOS care este un învatat grec ce a trait în secolul III d.h. si care a cules texte, date, despre filosofii care au trait în perioada preclasica.

     În lucrarea "Vietile si doctrinele filosofilor" arata ca un elev al lui Xenofon pe nume PARMEIDES este adevaratul fondator al scolii.

     Parmeides este un filosof care prin gândirea sa uimeste pe cei contemporani lui, sui cei din zilele noastre. Problema pe care si-o pune este cu privire la posibilitatea si modalitatea fiintei noastre de a conceptualiza, de a exprima rolul prin ideal , abstractie. El începe sa se întrebe de ceea ce este si merge mai departe cu întrebarea : "Ce este ceea ce este? si Ce este?"

     Raspunsul pe care î-l da este numai existentul, prin care întelege principiul, ceea ce întemeiaza. Dupa el exista numai existentul, iar non existentrul nu exista. El pune si problema raportului dintre existenta si gândire. Spune ca existenta este si poate fi gândita, non existenta nu este si nu poate fi gândita. Prin raspunsurile pe care le da el adauga noi caracteristici principiale si anume: - principiul este nenascut, nelimitat. De la el s-a pastrat un poem cu un titlu aproximativ " Despre natura " . În prima parte a acestui poem vorbeste despre lucrurile absolut sigure, si anume despre adevar. În a doua parte trateaza aspectele schimbatoare ale lumii. Aspecte ce nu pot oferi decât cunostinte probabile, adica opinii. Dupa el aspecte de transformare , de diversitate, nu reprezinta decât produsul unor pareri înselatoare, subiective, proprii muritorilor de rând ce sunt incapabile sa se ridice prin cunoastere deasupra la ceia ce este sensibil. Dupa el adevarul consta în faptul ca existenta este imuabila, continua nenascuta si perfect unitara.

     Ideile sale vor fi continuate si dezvoltate de un elev al sau si anume ZENON din ELEA. Acesta a devenit celebru prin nu mai putinele celebre aporii care se mai numesc si argumente sau chiar paradoxuri.

     Aporia = înseamna dificultate - problema grea sau imposibil de rezolvat.

     Paradox = enunt contradictoriu si totodata determinabil.

     Zenon dei Elea a elaborat 40 de aporii.

     I. Prima aporie este împotriva miscarii : "Pentru ca un corp sa ajunga la tinta el trebuie mai întâi sa ajunga la jumatatea drumului. Dar pentru aceasta trebuie sa parcurga jumatatea primei jumatati, si asa mai departe pana la infinit" - înseamna ca mobilul sta pe loc.

     Aristotel cauta care este greseala rationamentului si anume ca nu admite ca într-un timp finit se pot stabili puncte spatiale infinite.

     II. A doua aporie se intituleaza Ahilesi broasca testoasa : "Zabavnicul nu va fi ajuns nicicând în fuga de altul mai iute de picior, deoarece cel ce urmareste trebuie sa ajunga mai întâi în mod obligatoriu acolo de unde a aparut cel ce fuge. Asa ca în mod obligatoriu zabavnicul se va gasi de fiecare data înainte" . Aristotel arata greseala acestui rationament si anume - gasim o fractionare la infinit a spatiului si timpului si sunt vazute numai sub raportul divizarii, discontinuitatii nu si al continuitatii.

     Aceste aporii au stârnit mare interes la vremea respectiva. Zenon n-a vrut sa demonstreze ca nu este miscare ci el a vrut sa arate cât de greu este sa conceptualizezi miscarea, ca se întâmpina numeroase greutati.

     HERACLIT din EFES - numit si obscurul, datorita faptului ca el traia izolat era melancolic, dar este filosoful ce a trait pentru filosofie. Avea încredere nemarginita în ratiune.

     Diogene Laertios - spune ca ar fi scris o carte în mod intentionat neclara ca sa fie citite numai de cei capabili.

     Hraclit sub forma metaforica pune în circulatie idei fundamentale pentru dedublarea viitorului. El exprima o întreaga conceptie despre lume si anume "Aceasta lume, aceeasi pentru toti n-a fost creata nici de vreunul dintre zei , nici de vreunul din oameni. Ea a fost întotdeauna, este si va fi un foc vesnic în care dupa masura se aprinde si dupa masura se stinge" . Prin urmare la el focul este principiul întemeietor . Heraclit sustine ideia unitatii principiului. Lumea este aceiasi pentru toti. Stingându-se focul trece în aer, din aer în apa, din apa în pamânt, dar el nu se transforma ca principii ci ramâne foc vesnic viu.

     Prin urmare apa, aerul, pamântul nu sunt forme de înstrainare a focului ci modalitati de manifestare a lui. El se aprinde si se stinge dupa masura. Aceasta masura poarta numele de LOGOS (TAO, DAO) - un concept crerat de Heraclit în care el denumeste contradictia. În acest sens el spune ca din cele mai diferite tonuri rezulta cea mai frumoasa melodie, ca razboiul este comun tuturor lucrurilor, dreptatea este lupta, ca nu te poti scalda de doua ori în apele aceluiasi râu.

     Prin logos el întelege ca exista o ordine în natura, întelege ca natura nu se desfasoara haotiuc ci dupa o anumita ordine care-I este proprie, si logosul este tocmai aceasta ordine. Ordinea are caracter universal si necesar. Prin creatia s-a Heraclit a ramas în istoria filisofiei pâna în zilele noastre.

     Etapa preclasica a filosofiei se încheie cu activitatea si creatia a doi filosofi, si anume: EMPERACLE din AGRICENTE si ANAXAGORA din CLAZANEME, care nu aduc tenme noi în filosofie, ci le redimensioneaza pe cele vechi, filosofia lor fiind un fel de compendiu.

               PENTRU REFERATUL COMPLET APASA BUTONUL DE "DOWNLOAD"
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles