Istoria Cetatii Neamtului

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.95

nivel: Liceu

Restaurarea domniilor pământene în anul 1834 a dus și la primele măsuri de protejare a cetății. Mai multe acte domnești, adresate ispravnicilor de la Neamț, cereau protejarea zidurilor cu gard și punerea unui supraveghetor. Încă de acum cetatea se consideră, pe drept cuvânt, "un monument al pământului ce purure să aibă privegheri a să păstra în starea în care acum să găsăște și spre nerăsipirea ei[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Istoria Cetatii Neamtului

Restaurarea domniilor pământene în anul 1834 a dus și la primele măsuri de protejare a cetății. Mai multe acte domnești, adresate ispravnicilor de la Neamț, cereau protejarea zidurilor cu gard și punerea unui supraveghetor. Încă de acum cetatea se consideră, pe drept cuvânt, "un monument al pământului ce purure să aibă privegheri a să păstra în starea în care acum să găsăște și spre nerăsipirea ei în viitorime". Mihail Sturza (1834-1849), ca un om cult ce era și un mare iubitor de istorie, a apreciat la justa sa valoare monumentul. Nu întâmplător, în timpul său s-a amenajat și poteca de urcare până sub cetate.

Starea cetății, spre mijlocul secolului trecut, ne este reliefată de desenele lăsate de pictorii M. Bouquet și R. Kauffmann. O prețioasă informație narativă o datorăm călătorului austriac Iulius Edel, care arată că accesul la ruini se face pe un drum în zig-zag... castrul are forma unui patrulater... care în cele patru colțuri au turnuri din care se păstrează creneluri.

Intrarea principală se află în partea de est, unde se văd încă patru piloni, care serveau pentru pod de acces. O altă intrare se află în partea de nord. Această parte aflată pe povârniș este cea mai slab apărată, de aceea mai întărită decât celelalte cu un parapet cu trei bastioane... În interior au fost încăperi cu boltă, din care se văd urme de ziduri... Acum toate dărâmăturile din interior sunt acoperite cu vegetație.

Ulterior, ruinele cetății au fost folosite, probabil, ca loc de popas pentru haiducii ce hălăduiau prin pădurile Neamțului de frica poterelor domnești, așa cum au fost Leondarie, Chetraru, Florea și, mai apropia de noi, Pantelimon.
Cu timpul, ruinele Cetății Neamț, ca și zidurile altor monumente, au devenit un simbol de la care s-a primenit iubirea de țară în perioada de redeșteptare națională a poporului român. Cu câtă mândrie scria Manolache Drăghici, că Cetatea Neamț "numai în două rânduri s-au biruit, odată de către turci supt stăpânirea lui Soliman sultan și al doilea pe vremea lui Sobietschie craiul". Astfel s-a permanentizat legenda despre invincibilitatea cetății.

Spre Cetatea Neamț s-au îndreptat gândurile lui Gheorghe Asachi, care a încercat o reproducere picturală a acesteia, Mihail Kogălniceanu – prezent printr-o bogată activitate economică și culturală în zonă, sau Dimitrie Bolintineanu, care vizitând cetatea la 1857 a scris inspiratul poem Muma lui Ștefan cel Mare.

Deosebit de grăitoare sunt consemnările unor scriitori de prestigiu, precum:Costache Negruzi– glorificatorul luptei curajoase a plăieșilor nemțeni, George Sion, Nicu Gane, Ion Creangă – care privind cu mintea sa de copil vedea cetatea de peste apa Ozanei "îngrădită cu pustiu și acoperită cu fulger", a neobositului călător prin munții Neamțului – Calistrat Hogaș, care extaziat în fața priveliștii mărețe vedea cetatea "nemișcată și gânditoare... martoră nepieritoare a gloriei noastre trecute".Alexandru Vlăhuță, lăsându-se furat de visare, rememorează una din paginile cele mai glorioase din trecutul cetății – vremea lui Ștefan cel Mare, așa cum au făcut și George Coșbuc, Gala Galaction sau Mihail Sadoveanu.

De asemenea, pe ruinele Cetății Neamț a visat la zile mai bune marele nostru istoric Nicolae Iorga, ale cărui cuvinte rămân în actualitate:
mâine poate, când iubirea pentru trecutul nostru va fi mai mare și se va arăta în felul ce se cuvine, comorile îngropate vor ieși la iveală, dezvăluind mai bine cultura vechilor timpuri".

În anul 1866 Cetatea Neamț a fost declarată monument istoric. Lucrările de reconsolidare a zidurilor, efectuate între anii 1968-1972, sub conducerea cunoscutului arh. Ștefan Balș, au urmărit conservarea și menținerea monumentului așa cum este, fără reconstrucția părților dispărute. Din lipsa unor informații sigure, s-au executat doar unele terase necesare vizitării în bune condiții a acestui iubit obiectiv istoric.

Anual, cetatea este vizitată de zeci de mii de turiști de pe toate meleagurile românești și nu numai, iubitori de istorie și de frumos, fiind unul dintre principalele puncte de atracție turistică din zonă.

În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, în timpul luptelor pentru tronul Moldovei și a războaielor turco-polone, Cetatea Neamț a devenit un obiectiv foarte căutat, constituind un loc potrivit de refugiu.

Astfel, în timpul campaniilor lui Constantin Șerban Basarab, care a încercat mai întâi cu ajutor din Transilvania și apoi de la cazaci să ocupe tronul Moldovei, la cetate s-au refugiat mulți boieri și fețe bisericești.

Într-un document din 23 ianuarie 1661, care se referă la vânzarea unui pomet de sub Dealul Boiștei, apar: Iftimie Boțul pârcălab de Neamț, Simionică șoltuzul târgului, Hanoș vătaful de pușcași de la cetate și egumenul Ioan de la mănăstirea din cetate. Din alt document, emis tot la cetate, în luna iunie a aceluiași an, aflăm că din cauza războaielor care s-au purtat prin aceste locuri, orașul s-a depopulat și "s-au tămplat de au fugit alți oameni din târgu Neamțu", întrucât cei "rămași doar cu sufletele" au fost obligați să plătească dările și cisla pentru cei fugiți.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles