Ion creanga - amintiri din copilarie (umorul)

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.77

nivel: Liceu

     Umorul este o forma a rīsului, o manifestare a bunei dispozitii. La I. Creanga umorul este alaturi de oralitate trasatura dominanta a Amintirilor din copilarie. Umorul la Creanga este unul sanatos, de origine populara.

      Principalele categorii ale umorului sīnt: umor de situatie (izvorīt din fapte, situatii, īntīmplari: prinderea mustelor cu ceaslovul, molipsirea de rīie de[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ion creanga - amintiri din copilarie (umorul)

     Umorul este o forma a rīsului, o manifestare a bunei dispozitii. La I. Creanga umorul este alaturi de oralitate trasatura dominanta a Amintirilor din copilarie. Umorul la Creanga este unul sanatos, de origine populara.

      Principalele categorii ale umorului sīnt: umor de situatie (izvorīt din fapte, situatii, īntīmplari: prinderea mustelor cu ceaslovul, molipsirea de rīie de la caprele Irinucai, aplicarea postei la talpi, bataia dintre Mogorogea si Paval, īntīmplarea de la scaldat, vīnzarea pupazei etc); umor de caracter (izvorīt din felul de a fi al unor personaje: Mogorogea, mos Chiorpec, Trasnea, popa Buliga - zis si Ciucalau etc); umor de limbaj (izvorīt din folosirea de locutiuni, zicatori si proverbe, menite a provoca rīsul: "īs mai aproape dintii decīt parintii", "se tine ca rīia de om", "au tunat si i-au adunat", "mila mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima"; ori expresii ca: "va-i nevoie", "calea - valea", "bine - rau").

      Sursele umorului le reprezinta īntīmplarile hazlii, buna dispozitie a autorului, (Nica face haz de necaz), prezenta glumei īn mijlocul lucrurilor celor mai serioase "Si sa nu credeti ca nu mi-am tinut cuvīntul, de joi pīna mai apoi, pentru ca asa am fost eu, rabdator si statornic la vorba de feliul meu; si nu ma laud, ca lauda-i fata; prin somn nu ceream de mīncare; daca ma sculam, nu mai asteptam sa-mi dea altii; si cīnd era de facut ceva treaba, o cam saream de pe-acasa"; ironia "Mos Luca de te-a īntreba cineva, de-acum īnainte, de ce trag caii asa de greu, sa-i spui ca aduci niste drobi de sare de la ocna si las daca nu tear crede fiecare"; autoironia "Īn sfīrsit, ce mai atīta vorba pentru nimica toata? Ia, am fost si eu, īn lumea asta, un bot cu ochi, o bucata de huma īnsufletita din Humulesti care nici frumos pīna la douazeci de ani, nici cuminte pīna la treizeci si nici bogat pīna la patruzeci nu m-am facut. Dar si sarac ca anul acesta, ca īn anul trecut si ca de cīnd sīnt, niciodata n-am fost".

      Limbajul Artistic este de o frumusete si originalitate inimitabila. Farmecul incomparabil al stilului lui I. Creanga vine din frumusetea limbii neamului romānesc. Mijloacele lingvistice folosite dau impresia de oralitate prin folosirea maxima a interjectiilor onomatopeice (ha! ha! ei! tusti! zbīrr!) a expresiilor onomatopeice si a verbelor imitative (hat! a horai, a gabui).

      Senzatia de oralitate e provocata si de multimea expresiilor specifice limbii vorbite (vorba ceea, hat bine, pace buna) a zicerilor tipice (toate ca toate, de voie de nevoie) a īntrebarilor si exclamatiilor (ori mai stii pacatul, grozav s-a spariat, ce-i de facut?). Alteori īn text apar versuri popurale sau fraze rituale: La placinte īnainte / Si la razboi īnapoi. Decīt la oras codas ? Mai bine-n satul tau fruntas. Deosebita este si folosirea cuvīntului "mai" "ce mai de pomi s-au pus īn tintirim (multi). Alteori e folosit ca abverb "mai ramīneti cu sanatate". Caracterul de oralitate provine si din folosirea dativului etic:"si-am cazut īn Ozana cīt mi ti-i baietul"; sau folosirea unor expresii ori locutiuni populare: "īncaltea", "ca mai ba", "a cu-i a cu".

      Orala e si sintaxa frazei. Autorul lasa cuvintele sa se īnsire dupa o ordine a vorbirii si nu a scrisului, unde topica e mai controlata: "si harsita de matusa nu ma slabea din fuga nici īn ruptul capului; cīt pe ce sa puie mīna pe mine", "si eu fuga, si ea fuga, si eu fuga, si ea fuga, pīna ce dam cīnepa toata palanca la pamīnt". De asemenea majoritatea frazelor se leaga īntre ele prin conjuctia coordonatoare copulativa "si" "Si cīnd īnvatam eu la scoala, mama īnvata cu mine acasa. Si citea la ceaslov, la psaltire si Alexandria mai bine decīt mine, si se bucura grozav cīnd vedea ca ma trag la carte.

      Comparatiile sunt din limbajul popular: "cum nu se da scos ursul din bīrlog... asa nu ma dam eu dus din Humulesti"; "doi cai ca niste zmei".

      Epitetele sunt adesea regionalisme sau creatii lexicale proprii: calugarii o adunatura de zamparagii "duglisi", "mīine, poimīine aveam sa ne trezim niste babalīci gubaci", - dac-ar sti el ghilhanosul si ticaitul, de unde am pornit asta noapte".

      Arta literara consta īn "modul spunerii" īn hazul povestirii. I. Creanga īmbina cu maiestrie modurile de expunere:

      Naratiunea sau relatarea īn direct a naratorului, e īnsusi firul povestirii. Pe firul acestei povestiri se pot distinge momentele subiectului mai ales īn partea a IV.-a.

      Descrierea apare īn doua momente ale actiunii, cīnd evoca universul copilariei si cīnd īsi īntoarce privirea īnapoi, spre muntii Neamtului, din vīrful codrilor Pascalilor.

      Dialogul ascunde conflictul, dezvaluie sufletul personajelor, gīndurile, sentimentele, temperamentele, īnvioreaza actiunea, o propulseaza.

      Monologul interior apare īn noaptea dinaintea plecarii, īn ceasul disperat al īntoarcerii spre sine, a Eului īnfrīnt: "zicīnd īn sine-mi cu amaraciune: ce necaz de capul mieu".

      G. Calinescu scria "Creanga este expresia monumentala a naturii umane īn ipostaza ei istorica ce se numeste poporul romān".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles