Ion creanga - amintiri din copilarie (comentariu)

1x punct

categorie: Romana

nota: 9.63

nivel: Gimnaziu

     Īn contextul prozei memorialiste I. Creanga ramāne prin opera sa "Amintiri din copilarie" un "poet" al aducerilor aminte ale fericitei vārste a copilariei.


      "Amintiri din copilarie" este o opera cu valoare documentara dar, īn acelasi timp este un roman al copilariei.


      Intuind geniul creator al lui Creanga, M. Eminescu, nedespartitul sau [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ion creanga - amintiri din copilarie (comentariu)

     Īn contextul prozei memorialiste I. Creanga ramāne prin opera sa "Amintiri din copilarie" un "poet" al aducerilor aminte ale fericitei vārste a copilariei.


      "Amintiri din copilarie" este o opera cu valoare documentara dar, īn acelasi timp este un roman al copilariei.


      Intuind geniul creator al lui Creanga, M. Eminescu, nedespartitul sau prieten, īl va īndemna pe acesta sa-si scrie nemuritoarea opera. Astfel s-au nascut "Amintirile" scriitorul retraind sub ochii cititorului vārsta evocata īn spatiul ideal al Humulestiului, Nica, eroul central al operei este urmarit din copilarie pāna īn pragul adolescentei.


      Romanul "Amintiri din copilarie" este o opera epica deoarece autorul īsi exprima ideile si sentimentele cu ajutorul personajelor si al actiunii. Modul de expunere predominant īn opera epica este naratiunea. Cānd relateaza īntāmplari care au īn centrul atentiei personaje din universul social al Humulestiului naratiunea este la persoana a III-a. Īn "Amintiri din copilarie" naratorul se identifica cu personajul, Nica fiind autorul īnsusi la vārsta copilariei. De aceea īn roman domina naratiunea la persoana I.


      Fragmentul din manual face parte din capitolul I al romanului. El relateaza o īntāmplare din viata de scolar a lui Nica, strāns legata de aspecte ale scolii din vremea aceea. Valoarea artistica a textului reiese din talentul de povestitor al lui Creanga care foloseste limba poporului sau.


      O zi di viata de elev a lui Nica ne descrie starea de neliniste a personajului, framāntarile sufletesti provocate de razbunarea lui Nic-a-lui-Costache pus de Badita Vasile "sa-l prociteasca". Acesta era sfadit cu Nica din pricina Smaranditei, careia īi trasese o "bleanda" fiindca nu-i daduse pace la prinsul mustelor cu ceaslovul. Simtim īnca de la īnceput ironia lui Nica pentru dusmanul sau din descrierea pe care i-o face "baiat mai mare si īnaintat la īnvatatura pāna la genunchiul broastei". Expresia populara "pāna la genunchiul broastei" prin ironia pe care o sugereaza, devine sursa de umor. Nic-a-lui-Costache īncepe a īnsemna greselile cu "ghiotura" pe o "dranita" spre disperarea baiatului.


      Naratiunea este intersectata de monologul care dezvaluie starea sufleteasca a lui Nica: "Mai!!! S-a trecut de saga zic eu īn gāndul meu". Pentru a reda teama de pedeapsa autorul foloseste cāteva expresii populare. Spaima este marturisita astfel "si unde n-a īnceput a mi se face negru pe dinaintea ochilor".


      Interjectiile, adresare facuta siesi accentueaza nelinistea lui Nica: "Ei, ei! acu-i acu. "Ce-i de facut, mai Nica?"". Situatia dificila din timpul ascultarii īl determina pe baiat sa caute solutia salvarii. El astepta cu neastāmpar sa vie "un lainic de scolar de afara pentru a se putea scuti de calaria lui Balan si de blagoslovenia lui Nicolai, facatorul de vānatai". Nerabdarea este sugerata de expresia populara: "īmi crapa maseaua-n gura".


      Sosirea unui scolar schimba situatia initiala a personajului care iese pe usa si o ia la sanatoasa spre casa. Fiindca doi "hojmalai" o luasera la pe urmele sale, Nica īncepe a fugi de-i "scaparau picioarele". Desi trece pe lānga casa, Nica īsi continua fuga pāna īn ograda unui megies si se ascunde īn gradina cu papusoi. El reuseste sa scape de urmaritori īngropāndu-se īn tarāna. Autorul noteaza ciuda celor "doi hojmalai" care pierdusera urma lui Nica. Sentimentul este acelasi din partea baiatului care spune īn sine lui cu satisfactie: "se vede ca i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut gabui". Ajuns acasa Nica se plānge mamei ca nu se va īntoarce la scoala.


      Finalul īntāmplarii este fericit, schimbānd total starea initiala. A doua zi parintele a venit la familia lui Nica, unde baiatul a fost luat cu binisorul si sfatuit sa se īntoarca la scoala. Gāndul de a fi popa īn sat si imaginea Smaranditei īl determina pe Nica sa se apuce de īnvatatura: "cānd aud eu de popa si de Smarandita popi, las mustele-n pace si-mi iau alte gānduri..."


      Nica īncepe a se da la scris si la facut cadelnita, "la tinut isonul" īncāt cāstiga admiratia parintelui si a fiicei sale. Aceasta schimbare este exprimata sugestiv de expresia populara: "alta faina se macina acum la moara". Nic-a-lui Costache nu mai avea stapānire asupra sa.


      Īn acest fragment este descris conflictul dintre sensibilitatea unui copil si metodele de pedeapsa brutala cu biciul. Acest conflict genereaza spaima lui Nica si fuga lui de la scoala.


      Īntāmplarea are un final fericit, caci iluziile copilului īl transforma.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.