Ion Creanga

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.95

nivel: Gimnaziu

Ion Creanga a intrat in literatura cu un fond sufletesc si intellectual de origine taraneasca, format mai intai in perimetrul vietii humulestene si dezvoltat, apoi, intr-un univers rural mai larg, care, pri extindere, poate fi considerat al intrgului popor roman. Acest fond ii va procura material operei si-si va pune amprenta asupra individualitati lui artistice, care face din Creanga scriitorul r[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ion Creanga

Ion Creanga a intrat in literatura cu un fond sufletesc si intellectual de origine taraneasca, format mai intai in perimetrul vietii humulestene si dezvoltat, apoi, intr-un univers rural mai larg, care, pri extindere, poate fi considerat al intrgului popor roman. Acest fond ii va procura material operei si-si va pune amprenta asupra individualitati lui artistice, care face din Creanga scriitorul roman cel mai apropiat de spiritual creatiei folclorice.
......................................................
Partea a II-a incepe sentimental, cu un lirism nostalgic: ,, Nu stiu altii cum sunt , dare u cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parintesca din Humulesti, la stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei de crapau matele jucandu-se cu ei, (…) parca-mi salta si acum inima de bucurie. (…) Si eu eram vesel ca vremea ce buna si sturlubatic ca vantul in turbarea sa.

Aducerile aminte reinvie chipul mamei sale care, cu adevarat ca ,, stia a face multe si mari minunatii”, despre intamlarile copilariei: ,,Hai mai bine despre copilarie sa povestim, caci ea singura vesela si nevinovata”.

Sunt intamplari celebre si de referita pentru copilaria lui Nica a lui Stefan a Petrii :la cirese, pupaza din tei, la scaldat.
Finalul acestui capitol este memorabil prin celebra autoironie: ,,Ia , am fost si eu in lumea asta un bot cu ochi, o ucata de huma insufletita din Humulesti, care nici fumos pana la 20 de ani, nici cu minte pana la 30 si nici bogat pana la 40 nu m-am facut. Dar si sarac, ca in anul acesta, ca in anul trecut si ca de cadn sunt, niciodata n-am fost.”

Partea a III-a incepe cu un monolog dialogat al autorului cu propiul sau cuget incarcat de aceeasi autoironie: ,,Nu mi-ar fi ciuda incaltea cadn ai fi sit u ceva si de te miri unde, imi zice cugetul meu” , prilej cu care Creanga descrie satul Humulesti si imprejurimile acestuia, facand referiri si la istoria acestor locuri, cu domnitorii si mitropolitii ce ,, Sa-u randuit la scunul Moldovei” si care ,,au trebuit sa treca macar o data prin Humulesti”.

Nica este acum adolescent, urmeaza cursurile Scolii Dimnesti din Targu Neamtului, apoi pe cele de la Scoala de Catiheti din Falticeni. Desprinderea de sat se realizeaza pentru o perioada mai lunga de timp , urmarind procesul formarii lui Nica , raporturile lui cu viata sociala, cu colegii de scoala, intre care varul sau, Ion Mogorogea, Gatlan, Trasnea, Oslobanul, impreuna cu care statea in gazda la Pavel Ciubotarul, unde isi aduceau meride de acasa si se ingrijeau iarna de lemne de foc.

Accentele ironice se indreapta, in acest capitol, spre ,,fabrica de popi” Falticeni, spre deprinderile unor membri ai tagmei preotesti sau monahale, spre manualele scolare aride sis pre invatarea mecanica, un ,,cumplit mestesug de tampenie”, care dau tabloului o imagine realista asupra scolii romanesti din acea perioada.

Partea a IV-a debuteaza prin ezprimarea tristetii eroului care, ,, in toamna anului 1855”, este silit sa-si paraseasca satul natal pentru a merge la seminarul de la Socola : ,, Cum nu se da ursul scos din barlog, taranul de la munte stramutat la campie si pruncul dezlipit de la sanul mamei sale, asa nu ma dam eu dus din Humulesti cand veni vremea sa plec la Socola dupa staruinta mamei”.

Parasirea satului este dezradacinarea definitive din universal Humulestilor, iesrea din taramul miraculous al copilariei si instrainarea eroului ,,hotarata cine stie pentru cata vreme”. Universul in care patrunde eroul e inferior celui din Humulesti, incepand cu satele de campie si pana la ,,ratacaniile de pe ulitele Iasilor”.

Sosirea la Socola , intr-un tarziu, noaptea, si ramanerea in caruta trasa ,,sub plop mare”, deci sub cerul liber, simbolizeaza lumea necunoscuta in care urmeaza sa intre Nica si in care se simte stingher.

Finalul acestui capitol si al ,,Amintirilor” exprima filozofia relativitatii timpului ce se scurge ireversibil, lasand in urma o viata bogata in trairi si sentimente pure.

PERSONAJE

,,Nica a lui Stefan a Petrei” este singurul personaj urmarit indeaproape din copilarie , in devenirea sa spre tinerete.
Conceput ca o imagine artistica si nu ca un chi ce constituie fidel o biografie, personajul, din perspective si din prisma caruia, autorul retraieste cei mai frumosi ani-petrecuti in mijlocul familiei, al tovarasilor de joaca si al comunitatii humulestene, despre care Creanga vorbeste cu neretinuta mandrie - se infatiseaza cititoru;ui cu doua semnificatii de baza: pe de o parte – aceea a ,,copilului in general” :Asa eram eu varsta cea fericita si as acre ca au fost toti copiii, de cand ii lumea asta si pamantul, macar sa zica cine ce-ar zice , iar pe de alta parte ca o caracterizare a unei finite ce se naste, creste si se manifesta intr-un anumit orizont material si spiritual romanesc.

Referindu-se la prima semnificatie, G. Calinescu facea remarca potrivit careia Crenga ar infatisa ,,copilaria copilului universal”. In legatura cu cea dea doua semnificatie , se cuvine subliniat faptul ca opera prezinta primele experiente sufletesti traite de Nica in satul natal, care apare ca un ,,sat vechi, razasesc, intemeiat in toata puterea cuvantului: cu gospo?dari tot unul si unul, cu flacai voinici si fete mandre, care stiau a invarti si hora, dar si suveica..." Creanga se revede deci nu numai in mijlocul tovarasilor de joaca si de viata, ci si in peisajul natal, cu natura, cu oamenii, cu obiceiurile si cu traditiile locuitorilor. in acest sens, Garabet Ibraileanu afirma: "in Creanga traiesc credintele* eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia popo?rului. (...) Creanga este un reprezentant perfect al sufletu?lui romanesc intre popoare; al sufletului moldovenesc intre romani; al sufletului taranesc intre moldoveni; al sufletului omului de la munte intre taranii moldoveni".
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles