Ion - planurile textului

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.10

nivel: Liceu

Ion încearcă mai întâi să rezolve prin muncă problemele băneşti; dar deşi munceşte până la epuizare pe pământul altora, abia reuşeşte să plătească o parte din datoriile Glanetaşului. Din acest moment se dezlănţuie mânia şi ura eroului.

Scena înfruntării dintree Ion şi Vasile Baciu la[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ion - planurile textului

Ion încearcă mai întâi să rezolve prin muncă problemele băneşti; dar deşi munceşte până la epuizare pe pământul altora, abia reuşeşte să plătească o parte din datoriile Glanetaşului. Din acest moment se dezlănţuie mânia şi ura eroului.

Scena înfruntării dintree Ion şi Vasile Baciu la hora duminicală dezvăluie starea starea lui Ion, notată cu minuţiozitate. Jignit de Vasile Baciu, care îl numeşte ,,sărăntoc" şi ,,tâlhar" în faţa satului, Ion reacţionează potrivit firii sale impulsive, violent.

După ce-l bate zdravăn pe George Bulbuc, feciorul pe care Vasile Baciu îl vrea drept ginere, fiind bogat, Ion ,,era mulţumit acum şi răcorit". Orgliul rănit se mai temperă în urma acestei isprăvi.

Conflictul cu Simion Lkungu, căruia i-a micşorat bucata de ppmânt, intrând cu plugul, deoarece cu anii în urmă era pământul Glanetaşilor, confirmă, aviditatea lui Ion pentru pământ: ,,inima îi tremura de bucurie pentru că şi-a mărit averea".

Din acest moment, se naşte convingerea lui că totul i se cuvine, iar când Titu Herdelea îi spune ,,să-l oblige" pe Vasile Baciu să-i dea fata, ion primeşte confirmarea de care avea nevoie.

Dorinţa lui de a învinge, de a se afla în centrul lumii sale, este alimentată de mândrie, de vitalitatea sa extraordinară, de capacitatea sa de a se bucura de viaţă într-un mod intens şi nestăvilit.

Pentru că îşi reprimă toate sentimentele care l-ar putea incomoda în atingerea ţelului său, dragostea sa pentru pământ se converteşte în patimă, iar el se lasă stăpânit de acest sentiment pentru că îi dă puterea să învingă; de aceea devine anormal de nepăsător la tot ceea ce nu intră în sfera pasiunii sale: acceptă aproape cu resemnare detenţia, respinge răbdător toate propunerile lui Vasile Baciu, până când obţine tot pământul, caută cu linişte prietenia lui George doar pentru a se apropia de Florica.

O seduce pe Ana, fiica lui Vasile Baciu, ,,bocotanul satului", deşi era urâtă şi nu iubirea.Urmărindu-şi cu viclenie şi tenacitate scopul, Ion intră în posesia pământurilor la care junduise cu lăcomie. Dar iubirea ascunsă pentru Florica cea frumoasă şi săracă, măritată apoi cu George Bulbuc, nu îi dă pace.

Intră într-o stare specială, de beatitudine şi nepăsare, imediat ce o seduce şi capătă avans în jocul său cu Vasile Baciu. Acesta este adevăratul său adversar, deoarece tatăl fetei are un loc privilegiat pe care nu îl merită.

Ion elimină toate preocupările care nu au legătură cu idealul său: uită binele făcut, îşi pierde respectul pentru ceilalţi şi pentru orice altă valoare, îl trădează pe Herdelea, respinge sfaturile lui Belciug, răneşte sentimentele Anei, determinând-o în cele din urmă să-şi ia viaţa, lăsând în urmă un copil doar de câteva luni. Ion vrea toate pământurile, şi nu renunţă până nu le obţine, lăsându-şi socrul pe drumuri.

Drama lui Ion constă în faptul că, deşi îşi îndeplineştze dorinţa, nu capătă mulţumirea de care avea nevoie; dragostea lui pentru Florica este alimentată de aceaşi patimă mistuitoare; personajul se menţine în aceaşi stare de beatitudine, rupt de lume şi de bucuriile vieţii.

Ana se sinucide, copilul îi moare, dar eroul continuă să trăiască învăluit în indiferenţa lui visătoare, pregătit să ucidă şi să moară. De aceea, nici nu reacţionează la loviturile lui George din final . Nu surpriza ca acesta este acasă îl paralizează, ci faptul că sentimentul lui de stăpân al lumii este contrazis în mod brutal.

2. Destinul intectualilor

Scriitorul a înfăţişat realist stratificarea socială a satului. Diferenţierea ţărănimii după starea materială este observată cu luciditate de sciitor. Capitolul prim oferă, în această privinţă, scene dintre cele mai caracteristice.
Raporturile dintre intelectualitate şi ţărănime sunt dominate de aceaşi netă conştiinţă a deosebirii de starea socială.

Preotul Belciug, familia învăţătorului Herdelea, notarul privesc spre ţărănime cu o atitudine distantă, caracterizată printr-o politeţe rece şi zâmbet protector. Ei nu admit să fie trecută bariera care îi desparte de truditorii gliei; aceştia la rândul lor privesc spre lumea domnilor cu condescendenţă prevenitoare, de diferite grade însă, întrucât bogătaşii de felul lui Vasile Baciu, conştienţi de forţa averii lor sunt mai îndrăzneţi.

Preocupările burgheziei săteşti sunt în general mărunte. În ciuda superiorităţii, pe care o etalează faţă de ţărani, domnii satului se zbat în nevoi, sunt asaltaţi de greutăţile altora, în situaţia specifică a Transilvaniei de atunci, abia le pot face faţă, mai ales când au şi o familie numeroasă cum e cazul învăţătorului Herdelea.

Acesta îşi menţine greu slujba, trece adesea prin momente de umilinţă, este obligat la continue compromisuri şi concesii morale, în peregrinările sale prin diferite sate, pe unde, după bunul loc plac, îl poartă autorităţile.

Portretului preotului Belciug, este realizat de Rebreanu după acelaşi procedeu al împletirii schiţei biografice, cu observarea comportării eroului în momente semnificative din viaţă, raportate constant la condiţionarea lor socială. Belciug are o situaţie materială decât Herdelea, el nu este împovărat de greutăţile familiare.

Aceste elemente conjugate, cu o anumită austeritate temperamentală vizibilă si în înfăţişarea lui fizică, şi cu rigorismul profesiei, determină din partea lui un spor de principalitate în raport cu oamenii şi cu autorităţiile. De aici prestigiul lui în faţa satului.

Scriitorul cuprinde în roman şi principalele aspecte generale de luptă naţională a românilor transilvăneni în acel moment istoric; sunt trei atitutidini caracteristice: cea s dezerţiunii trădătoare alături de oficialităţile austro-ungare, reprezentată prin solgăbirăul Chiţu; cea a luptei naţionale în cadrul legalităţii, recomandată şi practicată de avocatul Victor Grofşoru, în sfârşit atitudinea dârză, neînduplecată, împinsă până la iredentism, caracteristică profesorului Spătaru.

Toate acestea sunt arătate cu limpezime când scriitorul urmăreşte lupta dintre avocatul Victor Grofşoru ţi bancherul şvab ungarizat pentru ocuparea unui loc în parlament rămas vacant în urma morţii deputatului român Ion Ciocan.

3. Monografia satului

Se constituie treptat din prezentarea satului şi cea a ţăranului, a problemelor care îi frământă, îndeosebi problema satului, prezentarea obiceiurilor şi a tradiţilor legate de momentele fundamentale ale vieţii: naşterea, moartea, înmormântarea, prezentarea vieţii intelectualităţii ardelene şi a problemei naţionale.

Nu întâmplător romanul începe cu descrierea horei duminicale, scenă antologică prin care se realizează mai multe obiceiuri: prezentarea jocului popular specific zonei, someşana şi introducerea personajelor şi sugerarea conflictelor viitoare. Scena este semnificativă şi pentru realitatea adânc diferenţiată a satului.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles