Intrarea Romaniei in primul razboiul mondial

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.31

nivel: Gimnaziu

România, presată, a declarat pe data de 28 război Austro-Ungariei, trecând în aceeasi zi peste Carpati. Primirea ei în rândurile Antantei a fot triumfală. Referitor la aceasta, Generalul Vasile Rudeanu zicea:
Stirea intrării României în război a produs la Paris si în întreaga Frantă o impresie foarte favorabilă tării si poporului român. Îndeosebi la Paris a fost un adevărat entuziasm. Guve[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Intrarea Romaniei in primul razboiul mondial

România, presată, a declarat pe data de 28 război Austro-Ungariei, trecând în aceeasi zi peste Carpati. Primirea ei în rândurile Antantei a fot triumfală. Referitor la aceasta, Generalul Vasile Rudeanu zicea:
Stirea intrării României în război a produs la Paris si în întreaga Frantă o impresie foarte favorabilă tării si poporului român. Îndeosebi la Paris a fost un adevărat entuziasm. Guvernul francez, dar mai cu seamă presedintele Briand, privit ca autorul principal al interventiei României în război, erau lăudati.

În Anglia, intrarea României în Război a provocat, de asemenea, o vie simpatie fată de tară si poporul nostru. Guvernul, si îndeosebi ministrul de externe, Sir Grey, era multumit. Făcea exceptie Lloyd George, care prin vorbă si scris îsi arătase mereu îngrijorarea sa asupra soartei României, aruncată în război fără să se fi prevăzut si pregătit măsurile necesare spre a-i veni, la nevoie, în ajutor.
În Anglia, multi erau mirati de intrarea noastră în război. Vorbind într-o zi cu corespondentul militar al ziarului “The Times”, acesta îmi zise că înainte de intrarea noastră în război, găsindu-se într-o zi în societate cu ministrul Olandei, Swinderen, zvonurile despre intrarea României în război erau cu totul neserioase.”

România a mobilizat pe câmpul din Transilvania 235 batalioane de infanterie, 58 escadroane de cavalerie si 215 baterii de artilerie, totalizând 362.000 oameni. Fortele Puterilor Centrale se cifrau la 50 ˝ batalioane, 7 ˝ escadroane si 25 baterii, efectivele ridicându-se la aproximativ 35.000 oameni. Acest raport de forte, deosebit de favorabil României (10,3/1) la începutul campaniei, avea să se modifice substantial odată cu trimiterea unor puternice forte germane si austro-ungare pe frontul transilvănean precum si prin retragerea unor divizii române care au fost mutate pe frontul din Dobrogea, după declansarea ofensivei bulgaro-germano-turce.

Această ofensivă a surprins România slab sprijinită de puterile Antantei. Generalul Sarrail nu a sprijinit armata română, după cum i s-a ordonat de la comandament, de către generalul sef Joffre, datorită unor neîntelegeri mai vechi între acestia. După înfrângerea suferită de armata română la Turtucaia, generalul-sef Joffre promite trimiterea a trei noi divizii ruse. În realitate, la începutul lunii septembrie 1916, pe frontul din Dobrogea a fost trimisă numai Divizia 115 infanterie rusă. Abia între 9-19 octombrie aveau să mai sosească alte două mari unităti ruse: Divizia 3 trăgători si Divizia 8 cavalerie.

La 14 septembrie presedintele Brătianu zicea într-o telegramă: “Efectul intrării noastre în actiune a fost distrus moralmente si în mare parte aceasta se datoreste inertiei si lipsei de coeziune a unei unităti de ansamblu, ceea ce a dat îndrăzneală bulgarilor, a redat curaj ungurilor si a permis germanilor să deplaseze trupe si să-si manifeste încă o dată superioritatea organizării lor.”

După o lună si jumătate de activitate a României, luptele se desfăsurau în special în sectorul Vardarului i al Strumei. Erau lupte scrute si sângeroase, armata bulgară opunând o mare rezistentă. În Dobrogea bulgarii, după ce opriseră câtva timp ofensiva, au reluat-o cu toată energia de care erau în stare. Se presupunea că fortele armate inamice din balcani atingeau 400.000 combatanti. Se cunostea forta naturală a frontului de pe Vardar, sporită prin fortificatii executate si continuu perfectionate.

Astfel, la mijlocul luni octombrie, România s-a aflat într-o situatie delicată, slab sprijinită de Rusia si neputând fi ajutată direct de către Franta sau Anglia.
În scurt timp de la intrarea României în razboi, armatele române au izgonit armatele austro-ungare din Brasov, Fagaras, Sfîntu Gheorghe si din alte localitati ajungînd pîna în apropierea Sibiului si Sighisoarei.
Planul de operatiuni, aprobat de conducatorii statului romîn, îsi fixa ca obiectiv strategic al fortelor armate române zdrobirea fortelor de rezistenta austro-ungare în Transilvania si înaintea rapida în Cîmpia ungara, ceea ce permitea o scurtare simtitoare a frontului romînesc, initial pe toti Carpatii, o jonctiune cu armatele ruse, cu repercusiuni dintre cele mai grave pentruarmatele Puterilor Centrale.

Declaratia de razboi a României neasteptata de catre Puterile Centrale, ca si înaintea fulgeratoare a armatelor sale în Transilvania a constituit un ajutor de mare pret francezilor, unde la Verdun armatele germane erau într-o puternica ofensiva. Neputînd rezista singure împotriva trupelor române, unitatile austro-ungare pe frontul din Transilvania au fost întaritecu puternice divizii garmane, aproape 40, scoase de pe frontul de vest.

Dar ofensiva victorioasa a armatelor române a fost oprita. Aceasta din cauza aliatilor României – Marile Puteri, Rusia, Franta, Anglia si Italia, care nu si-au respectat obligatiile asumate cu ocazia încheierii, în august 1916, a conventiei militare cu guvernul român. În primul rînd, în profida obligatiilor semnate si de seful Statului Major al armatelor imperiale ruse, Alexeev, ofensiva pe frontul rusesc a armatelor tariste conduse de generalul Brussilov nu a continuat cu vigoare, ceea ce a avut urmari dintre cele mai negative. Multe din unitatile militare ale Puterilor Centrale ramînînd disponibile, de pe acest front, au fost aduse pe frontul român.

Starea populatiei din teritoriul ocupat de catre Puterile Centrale era deosebit de grea. Comandamentul german a organizat jefuirea sistemativa a bogatiilor tarii si a populatiei. Autoritatile de ocupatie au achizitionat întreaga productie de cereale, toate produsele alimentare si petrolifere. Numai pe caile ferate au fost scoase din tara 1 768 552 de tone produse petrolifere, 1 400 000 de capete de bovine, 4 600 000 de ovine etc.. La toate acestea se adauga produse textile, piei s.a.

În întreprinderile industriale, are fusesera militarizate, s-a introdus un adevarat regim de munca fortata, iar taranii erau jefuiti de cereale, vite, erau siliti sa lucreze pe mosii în favoarea ocupantilor; în timp ce populatia primea, pe baza de cartela, ratii de hrana cu totul neîndestulatoare, produsele jefuite erau transportate în Germania.

În vara anului 1917, în cadrul planului general de ofensiva a Antantei, armatele române, refacute si înzestrate cu aportul tehnic si militar al Frantei si Angliei, au pornit de pe frontul din Moldova, împreuna cu armatele ruse, o contraofensiva puternica, menita sa împiedice încercarea comandamentului armatei germane de a sparge frontul româno-rus, de a ocupa întreaga Moldova si de a-si croi drum spre Ucraina.

Luptele din vara anului 1917 s-au încheiat cu înfrîngerea trupelor Puterilor Centrale pe frontul din Moldova. Principalul factor în obtinerea acestei victorii i-a constituit vitejia soldatilor români, care au luptat cu eroism, animati de dorinta de a împiedica ocuparea întregului teritoriu al tarii, de a-si elibera caminele cotropite.

României i-a fost impus de catre Puterile Centrale le 28 noiembrie / 9 decembrie 1917 un armistitiu provizoriu. Gasindu-se cu armatele sale singura în “triunghiul mortii”, întrucît de jur împrejurul tarii care mai ramasese libera, în Moldova, se aflau unitati ale Puterilor Centrale, forte armate deosebit de puternice si fiind parasita de aliatii sai din Antanta, cu care încheiase tratate, România a fost pusa în împosibilitate sa faca altceva decît sa trateze fortat cu inamicul si sa semneze le 20 februarie / 8 martie 1918 la Buftea un tratat preliminar de pace, care a stat la baza tratatului înrobitor de la Buftea – Bucuresti din 24 aprilie / 7 mai 1918, tratat imperialist, prin care nu numai ca i se rapea împortante teritorii si-i se nega independenta, dar Germania, mai ales, tindea sa faca din România o colonie a sa. Se încerca sa se anuleze toate drepturile poporului român incluse în tratatele internationale de la 1393 si pîna la Congresul de la Berlin din 1878.

Lucrarile Congresului au fost conduse de patriotul român Iancu Flondor, fost deputat român în parlamentul de la Viena. El a propus motiunea prin care se hotara: “Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare … cu regatul României”. Aceasta motiune a fost sprijinita de reprezentantii Consiliilor minoritatilor nationale din aceasta provincie.

În ultimele luni ale anului 1918 cei peste 3 milioane de români din partile Ardealului, Banatului, Crisanei si Maramuresului, sub conducerea Consiliului National Central Român de la Arad, hotarasc a tine o mare adunare nationala cu caracter plebiscitar, constituat, la Alba Iulia, pe ziua de 1 decembrie 1918. Adunarea de la Alba Iulia, ca semn al marelui act de reunire a tarilor române, sub Mihai Viteazul, este bine pregatita. În toate localitatile Transilvaniei, românii se întrunesc si îsi aleg împuternicitii delegati pe care îi învestesc cu acte semnate de obstea satelor, pentru a se face clar si hotarît cunoscuta tuturor dorinta lor nestramutata de a se uni cu tara “muma”.

În acest fel le Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918, la marea adunare nationala constituanta sosesc 1 228 de delegati cu drept de vot deliberativ pe lînga o masa de peste 100 000 de români veniti din toate colturile Transilvaniei pentru a întari actul de unire. De remarcat ca din cei 1 228 de delegati, 150 erau reprezentanti de drept ai muncitorimii române, iar din cei peste 100 000de participanti, peste 10 000 o formau muncitorii, care au venit cu pancarde si steaguri rosii de panglici tricolore, dovada a înaltului patriotism de care a fost animata dintotdeauna clasa noastra muncitoare. În cadrul Marii Adunari Constituante de la 1 decembrie 1918 s-a adoptat istorica “Declaratia de la Alba Iulia”.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles