Interzicerea restrictiilor cantitative la nivel comunitar

5x puncte

categorie: Drept

nota: 8.81

nivel: Facultate

În temeiul art. 94 și 95 (fostele art. 100A și 100B), după AUE (Actul Unic European) , a fost adoptat un anumit număr de Directive în scopul favorizării liberei circulații a mărfurilor. Subiectele tratate de către legiuitorul comunitar relevă existența unor domenii în care măsurile naționale cu efect echivalent restricțiilor cantitative își pot face simțite efectele.

Astfel, sunt Di[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Interzicerea restrictiilor cantitative la nivel comunitar

În temeiul art. 94 și 95 (fostele art. 100A și 100B), după AUE (Actul Unic European) , a fost adoptat un anumit număr de Directive în scopul favorizării liberei circulații a mărfurilor. Subiectele tratate de către legiuitorul comunitar relevă existența unor domenii în care măsurile naționale cu efect echivalent restricțiilor cantitative își pot face simțite efectele.

Astfel, sunt Directivele generale care vizează toate produsele. Dintre acestea: directiva cu privire la armonizarea dispozițiilor legislative și administrative ale statelor membre în domeniul responsabilității pentru produsele defectuoase, cea referitoare la securitatea generală a produselor sau cea cu privire la armonizarea legislației în materia publicității înșelătoare.

Aceste Directive generale sunt continuate de Directive orizontale care privesc grupuri de produse, adesea eterogene, dar, uneori, de aceeași categorie. De asemenea, există un mare număr de Directive verticale pentru fiecare produs. Armonizarea legislațiilor s-a făcut simțită, în mod special, prin directivele întemeiate pe principiul recunoașterii reciproce ori al echivalenței măsurilor sau controalelor în vigoare în statele membre ale Uniunii Europene. Această abordare nouă este una din urmările celebrei hotărâri Cassis de Dijon . Este vorba, de fapt, de o hotărâre pronunțată de CJCE în cazul Rewe-Zentrale AG vs. Bundesmonopolverwaltung für Branntwein (Cassis de Dijon), nr. 120/78, 20 februarie 1979.

În această speță, este vorba despre interzicerea importării și comercializării în RFG (Republica Federală Germană) a unei băuturi originare din Franța, băutură intitulată Cassis de Dijon, pe motivul că legislația germană prevedea, la acea dată, o anumită concentrație minimă de alcool pe care băutura respectivă nu o avea. În aplicarea art. 28 TCE, Curtea a statuat că, în domeniile în care nu există o reglementare unitară la nivel comunitar, fiecare stat membru poate impune pe teritoriul său prevederile proprii privind producția și comercializarea alcoolului și băuturilor spirtoase, dar acestea nu trebuie să constituie restricții cantitative la import sau măsuri cu efect echivalent acestora.

Ulterior, Curtea a recunoscut că imperativele expuse de guvernul german erau susceptibile să împiedice o măsură națională restrictivă de a fi calificată drept o măsură cu efect echivalent, în sensul art. 28 TCE, dar că, în speță, măsurile luate de autoritățile germane nu urmăreau un interes general. CJCE a afirmat că există o încălcare a art. 28, deoarece era restrâns fără nici un obiectiv legitim importul de băuturi produse și comercializate legal în alte state membre. Această speță pune bazele principiului recunoașterii mutuale în dreptul comunitar, conform căruia, în lipsa unor reglementări unitare la nivelul Uniunii Europene, un stat membru trebuie să accepte pe teritoriul său produse care sunt conforme cu legislația statului membru de origine .

Ca urmare, Comisia Europeană a elaborat o Carte albă cu privire la realizarea Pieței Comune prezentată la Consiliul European de la Milano, la 14 iunie 1985, care traduce grija de a limita armonizarea la situațiile în care este indispensabilă, pentru a dezvolta în cât mai multe sectoare posibile recunoașterea ori acceptarea reciprocă. Potrivit noii abordări, a fost adoptat un număr mare de directive, printre care directivele privind materialele de construcție, securitatea jucăriilor sau securitatea generală a produselor.

Restricțiile cantitative interzise ca atare ar putea rezulta din aplicarea unor măsuri legislative sau administrative ce restrâng atât importul, cât și exportul unuia sau mai multor produse prin impunerea anumitor cote sau prin fixarea unor norme cantitative într-o perioadă dată sau privind producția acelor produse ori prin necesitatea obținerii de licențe pentru anumite cantități de mărfuri. Având în vedere rolul fundamental încredințat liberei circulații a mărfurilor în sistemul comunitar european, în special în scopul funcționării corespunzătoare a pieței interne, obligația ce revine fiecărui stat membru de a asigura libera circulație pe teritoriul său prin luarea măsurilor necesare și cuvenite în scopul prevenirii oricărei restricții ce rezultă din actele persoanelor se aplică fără a fi necesară distingerea între cazurile în care asemenea acte afectează importul sau exportul și cele care afectează doar tranzitul mărfurilor .

2.1. Determinarea măsurilor cu efect echivalent restricțiilor cantitative (art. 28 și art. 29 – fostele art. 30 și 34 TCE)

O definiție a măsurilor interzise de dreptul comunitar, adică a măsurilor cu efect echivalent restricțiilor cantitative, nu este cuprinsă nici în art. 28, care se referă la restricțiile la import, și nici în art. 29 TCE care se referă la restricțiile în ceea ce privește exportul. De altfel, nici în art. III-153 din Tratatul Constituțional nu este cuprinsă o definiție a măsurilor cu efect echivalent restricțiilor cantitative.

Prima definiție a măsurilor cu efect echivalent restricțiilor cantitative a fost dată de către Directiva Comisiei Comunităților Europene din data de 22 decembrie 1969 privind eliminarea măsurilor cu efect echivalent restricțiilor cantitative la import care nu sunt acoperite de alte dispoziții adoptate conform TCE, definiție ce a fost aplicabilă doar în perioada de tranziție. Astfel, potrivit acestei definiții dată de Comisia Comunităților Europene, măsurile cu efect echivalent restricțiilor cantitative reprezintă prevederile și practicile administrative ce restrâng importul ori exportul, făcând, așadar, mai dificile sau mai scumpe aceste activități în comparație cu vânzările din producția internă de pe piața națională. Nu constituie, de regulă, măsuri cu efect echivalent restricțiilor cantitative prevederile ce se aplică în mod nediscriminatoriu importurilor și produselor indigene.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles