Interventia omului in circuitul apei

5x puncte

categorie: Biologie

nota: 8.34

nivel: Liceu

     Dorinta omului, din toate timpurile, de a influenta anumite fenomene ale naturii în functie de necesitatile lui, nu este noua. Ea se pierde în negura vremurilor si a ajuns pâna la noi doar în legende, obiceiuri, ritualuri sau dansuri.

     Aparitia ploii provoaca un sentiment tonic, care da multumirea lucrului împlinit si siguranta zilei de mâine printr-o recolta bogata pe care[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Interventia omului in circuitul apei

     Dorinta omului, din toate timpurile, de a influenta anumite fenomene ale naturii în functie de necesitatile lui, nu este noua. Ea se pierde în negura vremurilor si a ajuns pâna la noi doar în legende, obiceiuri, ritualuri sau dansuri.

     Aparitia ploii provoaca un sentiment tonic, care da multumirea lucrului împlinit si siguranta zilei de mâine printr-o recolta bogata pe care numai o ploaie cazuta la timp o poate asigura. Fara ploaie vegetatia se ofileste, pamântul se usuca si crapa, iar animalele si oamenii suferind de sete lâncezesc si în final mor. Iata de ce, în comunitatile primitive, magicienii triburilor din diferite parti ale lumii, dar mai ales din regiunile aride si semiaride, acei care se obligau, pentru binele tribului, "sa asigure" caderea ploilor la timpul potrivit erau considerati oameni foarte importanti. Metodele prin care acestia încercau sa-si aduca sarcina la îndeplinire se bazeaza pe principiul magiei homeopatice sau imitative. Astfel, daca doreau sa aduca ploaie, simulau stropire sau imitau norii, iar daca voiau sa o opreasca recurgeau la imitarea caldurii sau a focului. Aceste practici si obiceiuri, din diferite parti ale lumii sunt foarte frumos descrise în primul volum din "Creanga de aur" a cunoscutului savant englez J. G. Frazer. Din câte prezinta autorul citat, aceste practici nu sunt specifice numai popoarelor din Africa si Australia unde soarele este necrutator. Ele se întâlnesc aproape la toate popoarele lumii, inclusiv la cele civilizate din Europa.

     În aceste ritualuri îsi are, si la noi, originea binecunoscutul "dans al Calusarilor". Dimitrie Cantemir, descrie datina cunoscuta, la noi, sub numele de "Paparuda", ritual care se desfasura în speranta atragerii ploii. În alte regiuni din tara practicile, desi diferite, aveau acelasi scop. O serie de descântece de venire sau de oprire a ploii, care se întâlnesc în multe variante ale folclorului românesc si ale altor popoare, izvorasc din aceeasi dorinta a omului de a modifica mersul normal al fenomene1or naturii în folosul lui.

     Uneori practicile de acest fel mergeau pâna la sacrificii umane. Cu 5000 de ani în urma, populatia din valea Nilului, în fiecare an în luna august, când de obicei se înregistreaza debitele maxime, arunca în apele învolburate ale fluviului o fata frumoasa ca ofranda pentru linistirea marelui Hapi, zeul care aducea apa miraculoasa ce le fertiliza terenurile.

     Pe masura progresului civilizatiei si a întelegerii fenomenelor naturii, omul, depasind faza ritualurilor, nu a ramas pasiv în fata acestora. El a cautat, pe masura puterilor si a tehnologiei existente, sa intervina efectiv în circuitul apei, în primul rând pentru a obtine mai usor cele necesare traiului. Asa a ajuns sa-si pastreze apa în gropi sapate în pamânt sau în lacuri mici de acumulare pentru a o avea în perioadele secetoase. La noi în tara este cunoscuta practica de retinere a apei din precipitatii în "benturi", în platforma Cotmeana. În aceasta regiune, unde apele subterane se gasesc la mare adâncime, oamenii au facut gropi în pamânt, le-au impermeabilizat cu argila si în ele pastreaza apa din anotimpul ploios pentru adaparea vitelor si alte trebuinte gospodaresti, din perioada de vara, când ploua putin. Iazurile din Câmpia Moldovei si din alte regiuni ale tarii, destul de frecvente în trecut, sunt un alt exemplu al felului cum omul a cautat sa suplineasca lipsa apei din perioadele secetoase.



     PRODUCEREA PLOILOR. Facând abstractie de primele încercari de producere a ploii, care dateaza dinaintea lui B. Franklin, practica de producere a ploilor prin însamântarea norilor este destul de noua, primele succese înregistrându-se abia dupa cel de al doilea razboi mondial. Oamenii de stiinta cauta mijloace de a influenta producerea precipitatiilor, deoarece în felul acesta actioneaza indirect si asupra altor verigi din circuitul apei. Un spor de precipitatii înseamna o crestere a rezervelor de apa din sol, din subteran si o cantitate mai mare de apa acumulata în lacurile de acumulare.

     Înainte însa de a interveni în sporirea cantitatii de precipitatii a fost necesara o lunga perioada de cercetare, de cunoastere cât mai detaliata a modului de formare si de evolutie a acestor fenomene. Studiind de exemplu, huricanele care bântui coastele Golfului Mexic, s-a ajuns ca acestea sa fie asemanate cu niste gigantice masini termice în care sursa de energie a furtunii provine de la caldura latenta a masei de apa. În acest sens s-a gasit o buna legatura între temperatura apelor Oceanului Pacific la 800 mile vest de muntii Sierra Nevada din California si precipitatiile care cad pe aceasta catena. În mod similar s-a gasit legatura dintre valorile mari ale temperaturii si evaporatiei din Marea Mediterana si cantitatile mari de precipitatii care au dat nastere inundatiilor catastrofale de pe râul Arno la Florenta în anul 1966.

     Aplicarea procedeului de crestere a precipitatiilor prin însamântarea norilor se bazeaza pe trei constatari importante :

     Pentru a se elibera ploaie sau zapada din norii supraraciti este necesara prezenta cristalelor de gheata sau a unui numar mare de picaturi de apa pentru a începe procesul de ciocnire si de formare a ploii.

     Din cauza insuficientei acestor componente, este posibil ca în anumiti nori procesul de condensare sa fie ineficient sau sa lipseasca.

     Tocmai aici poate omul interveni prin însamântarea artificiala a norilor cu zapada carbonica, cu iodura de argint sau cu nuclee de condensare hidroscopice care sa favorizeze formarea cristalelor de gheata sau a picaturilor de ploaie.

     Aceste însamântari sunt posibile în conditii limitate, atunci când masele de aer, obligate sa se înalte rapid din cauze orografice, ajung la temperaturi scazute (-4°, -8°C) si sunt suprasaturate cu vapori de apa, dar nu exista suficienti nuclei de condensare pentru a se desavârsi acest proces si a declansa ploaia. Procesul de însamântare se poate face atât din avioane cât si de la sol.

     Experiente s-au efectuat destul de multe, cele mai semnificative fiind în sud estul Australiei unde din 35 de însamântari de nori cumuli si stratocumuli cu iodura de argint, 22 au dat ploi în circa 20 de minute. Rezultate pozitive s-au obtinut si în urma experientelor efectuate în Rusia, Japonia, Israel, Canada, S.U.A.

     În S.U.A. scopul principal al însamântarilor a fost de a provoca cresterea precipitatiilor din bazinul superior al râului Colorado. S-a calculat astfel ca o crestere cu numai l00% a cantitatii de ploaie sau zapada ar mari scurgerea cu 17-20%, fapt care, implicit, ar duce la cresterea rezervei de apa din lacuri. În statele Washington si Oregon, experientele efectuate au produs cresteri ale precipitatiilor. În statul Quebec însa, se pare ca o astfel de încercare a coincis cu o crestere normala a precipitatiilor, realizând în final o sporire cu 250%, efectele imediate fiind inundatii puternice si pagube aduse culturilor.

     În prezent, oamenii de stiinta cauta sa intervina în circuitul apei si când aceasta este în cantitate prea mare, iar caderea ei produce multe efecte negative. Huricanele, de exemplu, care se desfasoara pe sute de mii de km2 si care produc mari pagube în S.U.A., sau taifunurile din Pacific dispun de energii considerabile si matura totul în calea lor. Pentru a ne da seama de importanta acordata studierii huricanelor în S.U.A., este suficient sa aratam ca în timpul trecerii acestor cicloni extratropicali, care, de regula, se formeaza în spatiul oceanic, viteza vântului poate depasi chiar 175 km/ora, ploua torential, iar valurile pe mare ajung la. 5 m înaltime. Cele mai mari pagube se produc în centru sau în "ochiul" ciclonului, care are un diametru de circa 20 km si care, pe unde trece, matura totul, iar ploaia. si valurile spala si provoaca inundatii mai ales pe terenurile joase. Din studiile efectuate s-a constatat ca în Golful Mexic, pe o fâsie de circa 80 km, care include si orasul Miami din Florida, între 1830 si 1982 au trecut 34 de huricane. Probabilitatea de aparitie a unor astfel de fenomene exceptionale este de unul la 7 ani si pagubele sunt uneori considerabile. Un hurican declansat în 1900, când statiile meteorologice de prognoza nu erau atât de bine puse la punct, a provocat la Galveston, în Golful Mexic, moartea a 6 000 persoane. În 1972, huricanul Agnes a provocat pagube materiale în valoare de 2,1 miliarde de dolari.

     Pe baza datelor obtinute în decursul timpului s-au luat masuri de protectie si de avertizare în toate domeniile. În dameniul constructiilor de exemplu, în orasul Miami nu se începe constructia la un nivel mai mic de 6 m fata de nivelul marii. Dupa trecerea unui astfel de ciclon, plajele sunt practic curatate, fiind necesari circa 250 000 m3 de nisip pentru ca acestea sa fie refacute, operatie care este foarte costisitoare. Ca urmare exista servicii speciale dotate cu aparatura ultramoderna pentru detectarea acestor cicloane din sateliti pentru a putea lua toate masurile de evacuare a populatiei din zona afectata cum s-a întâmplat la trecerea huricanelor Camille din 1969, Eloise din 1975 si Frederick din 1979. Acest lucru se impune cu atât mai mult cu cât Florida este vizitata anual de circa 30000000 persoane. Se fac de asemenea studii intense si experiente de suprimare a descarcarii din centrul ciclonului, dar trebuie tinut cont de faptul ca astfel de fenomene asigura 30-400/o in umiditatea regiunilor pe care le cutreiera. Se cauta de asemenea metode de a interveni chiar la origine, la formarea lui, adica de a reduce temperatura apei marii si de a micsora astfel evaporarea, fapt care ar contribui la reducerea amploarei pe care o au aceste fenomene.



     ALTE INTERVENTII. Prin mijloacele tehnice moderne, omul poate interveni si în alte verigi ale circuitului apei. Poate de exemplu contribui la împrastierea ceturilor de pe aeroporturi folosind sprayuri speciale cu propan sau cu zapada carbonica, având ca rezultat formarea fulgilor de zapada, care, cazând, clarifica atmosfera. Încercarile de împrastiere a grindini ne duc cu multe secole în urma, când întelegerea acestor fenomene meteorologice era înca departe. Astazi, în multe tari, si chiar si la noi, furtunile de grindina sunt detectate cu ajutorul radarului si apoi cu rachete se bombardeaza norii cu iodura de argint, cu scopul de a determina formarea unui numar mai mare de pietricele, dar cu un diametru mult mai mic, pentru a nu deveni periculoase. Omul de stiinta sovietic Sulakvelidze, procedând în acest fel, a reusit sa reduca pagubele produse de un astfel de nor la 20% din cît se prognozase. Încercari similare se fac si în S.U.A., Franta, Elvetia, Argentina, Africa etc.



     Interventia omului la nivelul norilor este înca la început, dar din cele mai vechi timpuri el a încercat sa suplineasca lipsa precipitatiilor pentru culturi prin irigatii, care sunt cunoscute înca din antichitate. Au fost practicate pentru compensarea deficientelor climatului semiarid în Grecia antica, Asiria, Babilon, Israel, Egipt, China, Imperiul Roman etc., unde s-au gasit cele mai adecvate mijloace de a aduce apa în cantitati suficiente acolo unde era absolut necesara.

     Pe masura trecerii timpului, metodele de irigare s-au perfectionat; în prezent cel mai raspândit procedeu fiind cel de stropire sau al ploii artificiale, folosita în foarte multe locuri pe glob. Avantajul acestui sistem de suplinire a lipsei precipitatiilor aduce mari sporuri de productie cu un consum minim de apa. Cantitatea de apa necesara se poate calcula pe baza evapotranspiratiei potentiale, iar ploaia poate fi reglata ca timp de aparitie, durata, intensitate, uniformitate, marimea picaturilor etc. În S.U.A. si în Insula Hawaii, pe multe terenuri, sistemul de ploaie artificiala este montat pe roti care, comandate electronic, se deplaseaza de-a lungul lanului. Pierderile de apa pot fi minime, daca stropitul se face noaptea sau seara, când radiatia solara este mica sau când viteza vântului este mica. Acest sistem de irigatii se aplica cu succes si în tara noastra.

     Irigatiile practicate pentru sporirea productiei agricole pot duce la o crestere a evapotranspiratiei. Practicate în exces, pot determina o crestere a cantitatii de apa infiltrata si, în consecinta, o crestere a nivelului hidrostatic care, daca ajunge la suprafata solului, necesita drenare, marind coeficientul de scurgere superficiala cu 20-25%. Geograful francez Jean Loup citeaza cazul din insula Madagascar, unde terasarile au redus scurgerea apelor mari si au dublat scurgerea permanenta a râurilor.

     Omul a intervenit si intervine din ce în ce mai mult în circuitul apei, pentru a-si procura apa necesara aglomerarilor urbane si rurale, pentru industrie, hidroenergie si alte folosinte. Pentru a-si satisface aceste nevoi a construit marete apeducte, înca de pe vremea romanilor, a sapat canale de desecare si irigare, si-a construit mii de lacuri de acumulare, care retin apa în fazele excedentare ale regimului hidrologic si o redau în timpul celor deficitare. Tehnologia moderna si multiplele mijloace de stocare si de folosire au produs o lungire a duratei drumului pe care apele 1-ar parcurge în mod normal, deci o crestere a perioadei de regenerare si o crestere a evaporatiei de pe suprafetele acvatice nou create.

     Pentru redistribuirea în timp a apelor, pentru atenuarea undelar de viitura, pentru hidroenergie, navigatie etc., s-au construit pe Terra lacuri de acumulare cu un volum de circa 6 000 km3.

     Din fericire, la nivel general, cantitatile de apa care urmeaza caile impuse de actiunea omului sunt mici si se produc doar la scara locala, fara a afecta circuitul general. Exista însa si procese care, local, par minore, dar la scara planetara pot avea influente asupra acestor procese naturale. Intensificarea despaduririlor, de exemplu, în anumite regiuni, poate duce la accentuarea gradului de desertificare cu toate implicatiile sale, chiar asupra ciclului hidrologic. În astfel de regiuni este evidenta o crestere a agresivitatii ploilor, o intensificare a scurgerii de suprafata si a eroziunii solurilor. Aceasta are ca urmare scaderea gradului de fertilitate, o diminuare a productiei agricole si, în final, teritoriile sunt scoase din circuitul agricol.

     Influenta omului în circuitul apei se poate manifesta si în alte moduri. Prin aglomerarile umane, omul a dus si la formarea de noi topoclimate cu influente în circuitul apei. Numai nucleii de condensare, emisi în atmosfera de uzine si de alte activitati umane, pot duce la o crestere a cantitatilor de precipitatii. În regiunile urbanizate coeficientul de scurgere este mai mare deoarece mari suprafete sunt acoperite cu asfalt si apele nu se mai infiltreaza, iar canalizarea favorizeaza scurgerea superficiala. Cel mai mare neajuns al interventiei omului în circuitul apei este însa acela ca apa o data folosita nu este suficient epurata si din substanta indispensabila vietii devine un mediu fara viata.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles