Interpretarea legii civile - raspunderea civila

3x puncte

categorie: Drept

nota: 10.00

nivel: Facultate

Astfel, exista cuvinte doar in limbajul juridic (ex.: ipoteca, gaj, dol, prescriptie extinctiva), cuvinte cu acelasi sens in limbajul obisnuit si in cel juridic (ex.: "parintii" sunt "tatal si mama minorului") si cuvinte cu sens diferit in drept decat in limbajul obisnuit (ex.: termenul "solidar" inseamna in limbajul obisnuit "unit", iar in limbaj juridic - "calificarea unui raport de obligatie").[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Interpretarea legii civile - raspunderea civila

Astfel, exista cuvinte doar in limbajul juridic (ex.: ipoteca, gaj, dol, prescriptie extinctiva), cuvinte cu acelasi sens in limbajul obisnuit si in cel juridic (ex.: "parintii" sunt "tatal si mama minorului") si cuvinte cu sens diferit in drept decat in limbajul obisnuit (ex.: termenul "solidar" inseamna in limbajul obisnuit "unit", iar in limbaj juridic - "calificarea unui raport de obligatie").Folosirea in text a legaturilor cu ajutorul conjunctiilor sau, respectiv si, duce la sensuri diferite ale textului, deoarece conjunctia sau are un caracter alternativ, fata de conjunctia si, care are un caracter cumulativ.

b. Interpretarea logica consta in folosirea legilor logicii formale si a argumentelor pentru stabilirea intelesului unei norme juridice si se bazeaza pe rationamente inductive si deductive.In procesul interpretarii logice s-au stabilit cateva reguli traditionale a caror constanta aplicare a dus la exprimarea lor sub forma unor adagii (dictoane):

1. exceptiile sunt de stricta interpretare si aplicare (exceptio est strictissimae interpretationis et aplicationis). O aplicatie a acestei reguli se refera la raportul dintre legea speciala si cea generala: legea generala nu deroga de la cea speciala (generalia specialibus non derogant), iar legea speciala deroga de la legea generala (specialia generalibus derogant).De exemplu, art. 1000 alin. 2 C. civ. reglementeaza raspunderea parintilor pentru pagubele cauzate de copiii lor minori, alte rude ale copiilor nefiind raspunzatoare pentru acestea.

2. unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus).De exemplu, art. 14 alin. 1 din Decretul nr. 31/1054 prevede ca domiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care locuieste in mod statornic, fara a face distinctie intre minorul cu varsta sub 14 ani sau cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani.

3. legea civila trebuie interpretata in sensul aplicarii ei, nu in cel al neaplicarii ei (actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat), adica in sensul in care ar putea produce efecte.
Astfel, art. 978 C. civ. prevede ca, atunci cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate avea un efect, nu in acela ce n-ar putea produce nici unul.

4. exceptiile limitativ enumerate exclud extinderea lor prin analogie;
5. cand doua norme se completeaza, aplicatia ambelor la cazurile reale este obligatorie.Folosirea legilor logicii formale in interpretarea normelor juridice civile a dus la formularea unor argumente de interpretare:

1. argumentul per a contrario: ori de cate ori un text prevede un anumit lucru, este de presupus ca neaga contrariul.
De exemplu, art. 27 alin. 2 C. fam. prevede ca la incheierea casatoriei, sotii pot sa-si pastreze numele lor dinaintea casatoriei, sa ia numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite. Per a contrario, ei nu pot lua alt nume de familie, decat unul dintre cele enumerate de lege.

2. argumentul a fortiori (cu atat mai mult): aplicarea unei norme de drept, care este edictata pentru o anumita situatie, se poate extinde si la un caz nereglementat expres, deoarece ratiunile avute in vedere la adoptarea normei se regasesc si mai evident in cazul dat.
De exemplu, art. 33 alin. 1 C. fam. prevede ca partea din bunurile comune apartinand unuia dintre soti nu poate fi urmarita de creditorii personali ai celuilalt sot debitor. Cu atat mai mult, nu va putea fi urmarita nici de creditorii personali ai rudelor sotului nedebitor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles