Inghetarea si fierberea

3x puncte

categorie: Fizica

nota: 9.36

nivel: Liceu

Deși uneori folosim cuvântul “aburi” când ne referim la norișorii albi formați deasupra ceainicului, aburii sunt de fapt invizibili. Norișorii albi pe care îi vedem sunt formați din picături minuscule de apă lichidă.

Acestea se formează prin condensarea aburilor care ies din ceainic și intră în contact cu aerul relativ rece din jur. Dacă privim prin orificiul ceainiculu[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Inghetarea si fierberea

Deși uneori folosim cuvântul “aburi” când ne referim la norișorii albi formați deasupra ceainicului, aburii sunt de fapt invizibili. Norișorii albi pe care îi vedem sunt formați din picături minuscule de apă lichidă.

Acestea se formează prin condensarea aburilor care ies din ceainic și intră în contact cu aerul relativ rece din jur. Dacă privim prin orificiul ceainicului când apa din el fierbe, vom vedea că norișorii albi se formează la o distanță mică de acesta. Însă chiar lângă orificiu există o porțiune transparentă unde apa este încă gazoasă, deoarece nu s-a răcit încă suficient pentru a se condensa la starea lichidă.

Transformarea lichidului în solid
Putem transforma un lichid într-un solid prin reducerea temperaturii. Aceasta se poate face prin înconjurarea lichidului cu o substanță mai rece. Reducerea temperaturii determină încetinirea moleculelor lichidului. În cele din urmă ele nu se mai pot mișca în interiorul substanței și vibrează doar în poziții fixe. Când ajunge în acest stadiu, lichidul a devenit solid, și spunem că a înghețat. De exemplu, apa îngheață în condiții normale la 0° C și se transformă în gheață.

Majoritatea substanțelor formează cristale când trec din stare lichidă în stare solidă. Clorura de sodiu (sarea de bucătărie) , de exemplu, formează cristale de formă cubică. Solidele pot reveni în stare lichidă prin creșterea temperaturii, care face viteza moleculelor să crească din nou.

Când încălzim un solid pentru a-l transforma în lichid, substanța absoarbe căldură și temperatura sa începe să crească. Dar când își atinge punctul de topire, temperatura sa rămâne constantă chiar dacă substanța continuă să absoarbă căldură. Această căldură folosită pentru transformarea, la punctul său de topire, a solidului în lichid la aceeași temperatură se numește căldură latentă de fuziune (topire). Numai după ce întregul solid s-a transformat în lichid temperatura va începe să crească din nou.
Vaporizarea

Dacă încălzim lichidul în continuare, temperatură sa crește până el își atinge punctul de firbere. Apoi temperatura rămâne constantă, în timp ce tot mai multă căldură este absorbită pentru transformarea lichidului la punctul său de fierbere în gaz la aceeași temperatură. Căldura absorbită care face posibilă această transformare se numește căldură latentă de vaporizare. Odată ce substanța s-a transformat în gaz, temperatura sa va începe din nou să crească doar dacă i se furnizează mai multă căldură.

Dacă se răcește un gaz, la început temperatura va scădea. Apoi, când el atinge punctul de topire al substanței, gazul își pierde căldura latentă de vaporizare și se transformă în lichid la aceeași temperatură. Numai după ce întregul gaz s-a transformat în lichid temperatura va începe să scadă din nou.

Răcirea continuă pentru a determina temperatura să scadă până ce lichidul își atinge punctul de înghețare. Apoi lichidul își pierde căldura latentă de fuziune și se transformă în solid la aceeași temperatură. Când întregul lichid s-a solidificat, temperatura substanței începe din nou să scadă.

De ce plutește gheața
Majoritatea substanțelor se dilată când sunt încălzite și se contractă când sunt răcite. Mercurul dintr-un termometru, de exemplu, se dilată și se extinde de-a lungul unui tub îngust indicând creșterea temperaturii. Deoarece mercurul îngheață la o temperatură de –39° C, el nu este potrivit pentru termometre folosite în regiuni reci.

Și apa se dilată în general la încălzire și se contractă la răcire. Totuși , când se răcește până la 4° – 0° C, apa își mărește volumul. O conductă de apă poate crăpa iarna, dacă îngheață apa din ea și formează un volum mare de ghață. Gheața exercită o forță asupra conductei, uneori suficientă ca aceasta să crape.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Fizica

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles